În condițiile în care aproape 77 % dintre transporturile de mărfuri în România sunt realizate rutier, camioanele care folosesc CNG (gaz natural comprimat) și LNG (gaz natural lichefiat) sunt o soluție reală pentru a reduce emisiile de carbon și trebuie incluse în programul de diminuare a gazelor cu efect de seră în transporturi, arată studiul „Viitorul Transportului in Romania” elaborat de Deloitte și E3M, la cererea Confederației Patronale Concordia.
Rezultatele studiului au fost prezentate cu ocazia conferinței Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde, organizată în 7 septembrie, la care au participat Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, Secretarul de Stat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Bogdan-Radu Bălănişcu și Comisarul European, Adina Vălean.
În scenariul tranziției accelerate (Fit for 55) sunt necesare investiții suplimentare de 220 milioane de EUR pentru stații și puncte de încărcare cu hidrogen, CNG și LNG, accesibile publicului, care să încurajeze decarbonizarea transportului greu și, prin urmare, reducerea emisiilor în acest segment, concluzionează raportul. Pe piața europeană, IVECO este lider de piață, cu peste 45.000 de vehicule alimentate cu gaz natural vândute, fiind totodată și primul producător care a introdus pe piață un vehicul comercial (din gama grea) propulsat cu gaz natural special proiectat pentru transport internațional de lungă distanță.
„IVECO a fost întotdeauna un deschizător de drumuri în ceea ce privește furnizarea vehiculelor alimentate cu gaz. De altfel, primele vehicule de acest tip au fost produse în urma cu 26 de ani, așadar vorbim despre o tehnologie care a avut timp să demonstreze că este o soluție reală pentru reducerea emisiilor poluante. Camioanele cu gaz vor contribui la atingerea obiectivului NET ZERO emisii de carbon până în 2040, datorită biometanului și potențialului său de decarbonizare”, a declarat, în conferință, Andrei Gagea, Director General IVECO România.
Ca obiectivul de transport verde să fie atins, este necesară extinderea programelor Rabla și Rabla Plus la vehiculele comerciale, în special stimularea achiziționării de vehicule compatibile cu CNG/LNG.
Mai ales pentru că vechiculele din gama grea (de peste 18 tone), dedicate transportului de mărfuri, reprezentau, în 2020, 11,1% din parcul auto la nivel național. În 2021, la nivelul UE au fost înmatriculate peste 9.500 de vehiculelor grele pe gaz, ceea ce reprezintă 4% din totalul volumelor din industrie.
”Discuția privind mobilitatea bazată pe gaz trebuie relansată, pentru că, din perspectiva decarbonizării, un camion alimentat cu biometan reprezintă soluția cea mai la îndemână pentru a îndeplini obiectivele de reducere a amprentei de carbon. Tranziția către surse mai puțin poluante de energie în sectorul transporturilor poate fi făcută prin cooperarea cu partenerii strategici, dar și cu toți actorii interesați, pentru a oferi valoare suplimentară. În al doilea rând, este necesar sprijinul politic pentru susținerea gazului ca soluție complementară pentru atingerea țintelor de decarbonizare”, a adăugat Andrei Gagea, Director General IVECO România.
„Am pierdut foarte multă vreme şi bani, pentru că nu am recunoscut transparent atunci când un proiect s-a blocat. Par chestiuni de bucătărie, dar pe noi asta ne-a tras foarte mult în jos de-a lungul timpului. Sper ca acum să reuşim să deblocăm această abordare şi lucrurile să meargă mai uşor. Pentru România e foarte important să-şi dezvolte conexiunile în regiune şi să încercăm prin serviciile pe care le oferim să fim cât mai competitivi. Odată cu competitivitatea vine şi succesul în piaţă care să permită investiţia în decarbonizarea sectorului. Numai banii publici sau europeni nu sunt suficienţi, trebuie şi companiile să fie profitabile pentru a-şi putea face retehnologizări, pentru a-şi putea cumpăra vehicule mai noi”, a declarat Adina Vălean, Comisar European.
În același studiu se estimează că adoptarea CNG/LNG va prinde avânt după 2025, pe măsură ce tehnologiile cu emisii reduse se vor maturiza, iar până în 2030, ambele tipuri de combustibil vor reprezenta 1,6% din consumul total de combustibil pentru vechiculele grele de transport comercial. Astfel, infrastructura LNG în 2030 va fi cea mai dezvoltată comparativ cu alți combustibili alternativi (exceptând electricitatea).
Transportul rutier de marfă va rămâne modul de transport dominant în 2030. La nivelul României, se estimează că parcul auto național va crește până în 2030 cu aproximativ 18% față de 2019, de la aproximativ 6,9 milioane de vehicule la aproape 8,2 milioane de vehicule. Dintre acestea, aproximativ, 3,4% vor fi alimentate cu CNG/LNG.
Potrivit studiului, adoptarea noilor motorizări ecologice, care ar reduce cu 40% emisiile poluante din sectorul de transporturi până în 2050, ar putea fi stimulată prin adoptarea, la nivel guvernamental, a unor măsuri precum extinderea programelor Rabla și Rabla Plus la vehiculele comerciale, în special stimularea achiziționării de vehicule compatibile cu CNG/LNG, stabilirea unor zone cu emisii scăzute și restricționarea accesului vehiculelor cu norme de poluare Euro 3 și 4 sau simplificarea cadrului de reglementare pentru autorizarea stațiilor de alimentare cu CNG și LNG.
Pe măsură ce companiile de transport de mărfuri vor adopta noi motorizări ecologice, se va dezvolta și infrastructura de alimentare, astfel că, în 2030, în România sunt estimate a fi instalate până la 66 de stații LNG (cu o capacitate de încărcare de peste 218 tone/zi), respectiv circa 20 de stații CNG (cu o capacitate de încărcare de peste 9 tone/zi).
Politicile de protecție a mediului și de stimulare a abandonării combustibililor fosili vor face ca motoarele cu ardere internă, deși vor continua să reprezinte marea majoritate a vehiculelor aflate în circulație, să scadă ca pondere de la 98,4% în 2020 la 84,5% în 2030.
În determinarea acestor valori, studiul a luat în calcul contextul existent al sectorului de transport de mărfuri din România, asumând continuarea politicilor care stimulează scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitatea de transporturi. Acest scenariu este aliniat în mare măsură cu Scenariul de Referință al UE 2020, inclusiv legislația UE (de exemplu, standarde CO2, RED II, Directiva privind Calitatea Combustibilului, Directiva privind Infrastructura Combustibililor Alternativi).
Strategia de Mobilitate a UE își propune ca până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră să scadă cu 55%. Acest obiectiv ar urma să fie atins inclusiv prin tranformarea radicală a transporturilor rutier și feroviar. Astfel, în 2030, ar urma să fie în circulație 30 de milioane de autovehicule cu emisii zero, iar traficul feroviar de mare viteză să se dubleze.
În România, sectorul transporturilor este responsabil pentru 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Conform normelor impuse de Comisia Europeană prin pachetul ”Fit for 55”, România trebuie să se asigure că 18% din energia utilizată în transporturi trebuie va provieni din surse regenerabile.
Pentru realizarea acestor obiective, România are nevoie de 73 miliarde de euro pentru modernizarea întregii rețele de transporturi. De altfel, statele membre ale UE trebuie să investească 37% din Fondurile Planului pentru Redresare și Reziliență pentru implementarea obiectivelor climatice.
La acest studiu elaborat de Deloitte și E3M pentru Confederația Patronală Concordia au contribuit membrii Concordia care reprezintă sectoare cheie pentru viitorul transportului: Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Organizatia Patronala a Societatilor Feroviare Private din Romania (OPSFPR), Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). O contribuție importantă au avut și Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), IVECO România, Asociația Energia Inteligentă, Clariant și DPWorld, actori importanți în tranziția către un transport curat.
