Organizația europeană de siguranță auto Euro NCAP a lansat un apel urgent către producătorii de camioane și semiremorci din Europa, cerându-le măsuri imediate și îmbunătățiri voluntare ale structurilor de protecție spate împotriva intrării sub vehicul (rear underrun protection).
Semnalul de alarmă, tras în cadrul salonului IAA Transportation 2026 de la Hanovra, vizează prevenirea a peste 400 de decese produse anual pe șoselele europene în urma impacturilor în care autoturismele alunecă sub spatele semiremorcilor.
Următorul pas oficial va avea loc la Geneva, între 28 septembrie și 2 octombrie, în cadrul celei de-a 132-a sesiuni a Grupului de Lucru pentru Prevederi Generale de Siguranță (GRSG) din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE). Acolo, Matthew Avery, Director de Dezvoltare Strategică în cadrul Euro NCAP, alături de reprezentanți ai clubului auto german ADAC, va prezenta oficialilor globali din transporturi rezultatele îngrijorătoare ale testelor de impact și va solicita o revizuire urgentă a normelor legislative.
Efect de ghilotină: Eșecul standardului european actual la 56 km/h
Cercetarea a fost derulată în colaborare cu National Highways și Departamentul pentru Transport din Marea Britanie, alături de parteneri internaționali de calibru: ADAC (Germania), Trafikverket (Suedia) și Institutul de Asigurări pentru Siguranța pe Autostrăzi din SUA (IIHS).
Fenomenul de „împănare” (underrun) apare atunci când un autoturism lovește din spate o semiremorcă grea și intră pe sub șasiul acesteia. În acest scenariu dramatic, marginea inferioară a benei acționează ca o ghilotină direct asupra habitaclului, trecând peste lonjeroanele frontale deformabile ale mașinii și anulând eficiența centurilor sau a airbagurilor.
Testele au evidențiat două vulnerabilități majore:
- Cedarea mecanică a barei: La un crash-test efectuat la o viteză de doar 56 km/h (35 mph), barele anti-împănare europene omologate conform standardului obligatoriu ONU actual au cedat structural. Acestea s-au îndoit complet sub șoc, permițând chiar și autoturismelor cotate cu 5 stele Euro NCAP să alunece sub trailer și să sufere distrugeri catastrofale în zona montanților parbrizului.
- Unghiurile moarte ale sistemelor ADAS: Deși asistenții electronici de frânare automată (AEB) au detectat impecabil țintele standard din laborator, rata de detecție a scăzut alarmant în fața semiremorcilor reale de tip schelet (port-container) sau a celor cu prelată. Cum vârsta medie a parcului auto european este în continuă creștere, Euro NCAP estimează că vor trece mai mult de 15 ani până când noile tehnologii autonome vor putea compensa această problemă la nivelul întregului parc circulant.
Soluția americană IIHS: Standardul TOUGHGUARD ține piept impactului
Diferența s-a văzut clar la testele comparative cu bariere realizate după standardul voluntar american IIHS TOUGHGUARD.
În condiții de impact identice la 56 km/h, bara din SUA a rezistat forțelor fără să se desprindă de pe șasiu. Energia a fost transferată în structura frontală a mașinii mici, permițând zonelor de deformare programată și airbagurilor să își facă datoria și să protejeze viața pasagerilor.
„Nu așteptați legile, salvați vieți acum”
Euro NCAP subliniază că procesul birocratic de modificare a regulamentelor internaționale UNECE poate dura ani de zile — timp pe care utilizatorii drumurilor nu îl au.
„Salutăm discuțiile din cadrul grupurilor de lucru UNECE, dar legislația ar trebui să stabilească standardul minim, nu plafonul maxim. Știm de ce au loc aceste decese și, datorită soluției voluntare demonstrate de IIHS în Statele Unite, știm exact cum să le remediem. Cerem producătorilor europeni de remorci și marilor flote de transport să facă pasul înainte acum. Nu există niciun motiv să așteptăm mandate legale când modificări simple aduse designului barelor de protecție pot începe să salveze vieți pe drumurile noastre imediat”, a punctat Matthew Avery.
Organizația propune ca soluțiile consolidate să fie introduse nu doar pe semiremorcile noi de serie, ci și ca pachete de retrofit pentru vehiculele comerciale aflate deja în exploatare, accelerând astfel atingerea obiectivului european de siguranță „Vision Zero”.
