La 17 ani după ce România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană, acestea au primit undă verde pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen fără frontiere. Este un moment de mare uşurare pentru cele 25 de milioane de persoane care trăiesc în România şi Bulgaria şi care se vor simţi în sfârşit acceptate ca membri cu drepturi depline ai UE. Dar pentru şoferii de camioane, birocraţia de frontieră nu s-a încheiat încă, scrie BBC.
Decizia luată joi de toate celelalte state membre ale UE înseamnă că, de la 1 ianuarie 2025, va fi posibil pentru români să conducă până în Franţa, Spania sau Norvegia fără paşaport. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este o „zi de bucurie”.
Deşi controalele la frontieră pentru călătoriile pe cale aeriană şi maritimă în cele două ţări au fost eliminate în martie anul trecut, abia luna trecută Austria şi-a ridicat împotrivirea faţă de eliminarea controalelor şi la frontiera terestră.
Dar pentru şoferii de camioane, birocraţia de frontieră nu s-a încheiat încă. Se pare că Ungaria va continua să inspecteze fiecare camion şi documentele acestuia timp de cel puţin şase luni la principalul punct de trecere a frontierei cu România, cel de la Nadlac, scrie corespondentul BBC Nick Thorpe.
La rândul său, Bulgaria a construit o nouă parcare pentru camioane şi o barieră electronică la Ruse, lângă podul peste Dunăre spre România, percepând 25 de euro pe camion.
Însă pe întreg continentul au fost impuse controale „temporare” la frontieră de către ţările care se tem de o creştere a migraţiei ilegale.
Zona Schengen a devenit o realitate în 1985 şi în prezent include majoritatea ţărilor UE, precum şi unele ţări din afara UE, între care Norvegia şi Elveţia.
Regatul Unit nu a fost niciodată în Schengen, deşi vizitatorii din Regatul Unit pot vizita în prezent zona fără vize pentru o perioadă de până la 90 de zile la fiecare 180 de zile.
DIAVOLUL SE POATE ASCUNDE ÎN DETALII
„Cu câteva ore înainte de anunţul de joi al UE, poliţiştii de frontieră maghiari şi români erau rezervaţi atunci când am trecut din Ungaria în România”, relatează Nick Thorpe
„Vom afla detaliile mâine”, i-a spus un oficial maghiar cu un zâmbet.
Iar diavolul se poate ascunde în detalii, spune Nick Thorpe.
Ovidiu Dabija s-a îndreptat spre graniţă în zori, după ce şi-a condus SUV-ul cu o barcă cu motor Sterk de 31 de picioare lungime dintr-o curte din Timişoara, principalul oraş din vestul României. El duce ambarcaţiunea cu motor de acasă, din Germania, la un târg nautic după altul. Săptămâna trecută a fost la Atena. Săptămâna viitoare va merge la baza producătorului de lângă Nürnberg. „Aderarea României la Schengen îmi va economisi ore întregi la fiecare trecere a frontierei”, îi spune el jurnalistului BBC într-o parcare de lângă punctul de trecere Nadlac.
„Şoferii noştri pierd cel puţin 12 ore la fiecare trecere a frontierei”, spune şi Radu Dinescu, şeful Asociaţiei Transportatorilor Rutieri din România. „Cea mai grea aşteptare a fost de cinci zile la graniţa Ungaria-România”, menţionează el.
19 MILIARDE DE EURO A PIERDUT ROMÂNIA
Dinescu estimează că industria românească de transport rutier a pierdut 19 miliarde de euro între 2012 şi 2023 din cauza întârzierilor la frontiere. Acest lucru a dus la creşterea preţurilor pe care consumatorii au ajuns să le plătească.
„Principalii beneficiari de la 1 ianuarie vor fi autoturismele şi persoanele fizice”, spune Dinescu, deşi chiar şi acestea vor fi în continuare supuse controalelor aleatorii. Pentru camioane, el nu crede că va exista o diferenţă imediată prea mare. Marea problemă pentru şoferii de camioane, spune el, este că toate inspecţiile camioanelor au loc la frontieră, de la cântărire la permise şi verificarea încărcăturii, examinări sanitare şi de mediu, precum şi căutarea migranţilor ilegali.
În alte ţări aflate deja în interiorul spaţiului Schengen, astfel de controale au loc mai rapid şi mai eficient în parcări dedicate vehiculelor pe autostradă, departe de frontieră.
Radu Dinescu acuză guvernele succesive din România că nu au reuşit să negocieze noi acorduri cu vecinii ţării, pentru a reduce presiunea de la frontiere. El citează un regulament UE din 2008 care prevede eliminarea de la punctele de trecere a frontierei dintre statele membre ale UE a controlului pentru greutatea şi dimensiunile camioanelor. Acest lucru nu a fost niciodată pus în aplicare la graniţa României cu Ungaria sau la graniţa României cu Bulgaria, din cauza concurenţei dintre inspectoratele concurente. Nu este vorba doar de comerţ, ci şi de investiţii, spune şeful Asociaţiei Transportatorilor Rutieri din România.
O COINCIDENŢĂ MISTERIOASĂ
Atunci când BMW a încercat să aleagă între Ungaria şi România pentru amplasarea unei noi fabrici de automobile, aşteptarea la graniţa dintre România şi Ungaria a crescut în mod misterios, notează jurnalistul BBC.
Ulterior, BMW a ales oraşul maghiar Debrecen.
Dacia Renault, cel mai mare producător auto din România, se confruntă cu întârzieri constante în livrarea pieselor peste graniţele Schengen. „Nu vreau să subestimez valoarea aderării frontierelor noastre terestre la Schengen, dar mai este încă ceva de făcut”, spune Dinescu.
La Timişoara, Philip Cox, reprezentând cel mai mare exportator de vinuri din România, Cramele Recaş, este mai optimist. „Controalele la frontieră vor avea nevoie de ceva timp pentru a dispărea”, crede el, „dar se va întâmpla, poate în şase luni, pentru că este în interesul tuturor”, spune Cox. Iar acest lucru va face vinurile sale mai competitive pe pieţele din vestul şi nordul Europei, crede el.
