Uniunea Naționalã a Transportatorilor Rutieri din România semnaleazã necesitatea reformãrii procesului de examinare medicalã și psihologicã a șoferilor profesioniști în conformitate cu legislația europeanã. Un sondaj recent realizat de UNTRR aratã cã peste 80% dintre firmele de transport rutier și șoferii profesioniști sprijinã aceastã schimbare.
UNTRR considerã cã România trebuie sã se alinieze normelor europene privind examinarea medicalã și psihologicã a șoferilor profesioniști și sã elimine obligația efectuãrii examinãrilor anuale pentru siguranța rutierã, care genereazã costuri suplimentare nejustificate pentru industria transporturilor rutiere.
România este singurul stat din Uniunea Europeanã care solicitã examinarea medicalã și psihologicã anualã a șoferilor profesioniști pentru siguranța rutierã, suplimentar fațã de examinarea medicalã anualã pentru medicina muncii deși Directiva 126/2006 privind permisele de conducere prevede cã examinãrile medicale și psihologice la șoferi se fac doar la obținerea permisului de conducere și ca recomandare, Statele Membre pot sã mai prevadã o re-examinare medicalã și psihologicã la reînnoirea permiselor de conducere. În același timp, examenul de medicina muncii este reglementat separat prin Directiva 89/391/CEE, fiind obligatoriu în România și în fiecare stat UE pentru angajații din orice domeniu, deci și pentru șoferii profesioniști.
În prezent, autoritãțile române impun examene medicale și psihologice anuale pentru șoferii profesioniști, care ajung sã realizeze chiar și de trei ori pe an aceste examene, la date diferite: atât controlul medical, cât și cel psihologic și de medicina muncii. Acest lucru implicã efort suplimentar din partea șoferilor și a firmelor, timp pierdut și costuri în plus.
Ministerul Sãnãtãții și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu au niciun fundament solid pentru a solicita aceste examinãri medicale și psihologice anuale pentru siguranța circulației. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statisticã, în 2022 în România au fost înregistrate 28.010 accidente rutiere cauzatoare de vãtãmãri corporale, dintre care doar 117 au fost produse de șoferii profesioniști de marfã și 250 de șoferii profesioniști de autobuze, microbuze, troleibuze și tramvaie. În contrast, 15.833 de accidente au fost provocate de șoferii cu categoria B, 3.299 de pietoni, 3.154 de bicicliști, 385 de mopede, 687 de motociclete, 127 de tractoare și 4.158 de alți utilizatori.
Numãrul scãzut de accidente rutiere cauzate de șoferii profesioniști se datoreazã formãrii profesionale a acestora și regulilor stricte privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnã monitorizate permanent prin aparatele de înregistrare a activitãții de la bordul vehiculelor comerciale și nu ca urmare a examinãrilor medicale și psihologice anuale pentru siguranța rutierã. Conform baremului prevãzut de Ministerul Transporturilor un psiholog nu poate examina decât 6 șoferi pe zi, având în vedere cã în România sunt 522.841 șoferi profesioniști din care aproximativ 300.000 lucreazã la firme româneștieste cam greu de respectat un standard al examinãrii medicale și psihologice și totul se reduce numai la plata acestui serviciu fãrã niciun beneficiu pentru cel examinat și nici pentru firma de transport. În privința examenului medical, cât de eficient este sistemul actual dacã în media vedem persoane care au permis de conducere deși au și certificat cã sunt orbi? Aceasta este calitatea examinãrilor medicale care trebuie protejatã?
Ministerul Sãnãtãții, în loc sã se concentreze pe un program național de sãnãtate și pe monitorizarea sãnãtãții cetãțenilor prin medicii de familie, preferã sã bifeze și sã umfle statisticile cu controale medicale periodice impuse ilegal șoferilor profesioniști și altor persoane implicate în siguranța rutierã. Astfel, Ministerul Sãnãtãții redirecționeazã anual 210 milioane lei (aproximativ 42 milioane euro) de la transportatori cãtre câteva cabinete medicale și psihologice autorizate de Ministerul Transporturilor.
Costurile anuale pentru examinarea psihologicã și medicalã a celor 300.000 de șoferi profesioniști care lucreazã în România se ridicã la 99 milioane lei (aproximativ 19,8 milioane euro). De asemenea, deși examinarea psihologicã este aceeași, șoferii care efectueazã transport ADR (mãrfuri periculoase) trebuie sã mai plãteascã suplimentar încã 150 lei pentru examinarea psihologicã specificã, ceea ce înseamnã aproximativ 11,100 milioane lei (aproximativ 2.2 milioane euro) în 2023. Similar, și șoferii care transportã marfã agabariticã sau transport valori mai scot din buzunar încã 150 lei.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a extins lista persoanelor care trebuie sã efectueze controale medicale și psihologice incluzând și managerii de transport, deși aceștia nu trebuie sã deținã permis de conducere. Astfel, sunt impuse industriei transporturilor rutiere costuri suplimentare de 52 milioane lei (aproximativ 10.4 milioane euro) la fiecare doi ani pentru cei 149.000 manageri de transport.
UNTRR subliniazã cã aceastã practicã nu este justificatã și trebuie sã fie reformatã pentru a reduce birocrația și a eficientiza procesul. Reexaminarea medicalã și psihologicã anualã și repetatã a șoferilor profesioniști din România pentru siguranțã rutierã genereazã costuri suplimentare ridicate pentru șoferii profesioniști și transportatori, fãrã a fi solicitate de legislația europeanã și fãrã nicio justificare realã legatã de siguranța rutierã, având în vedere statisticile UE care de câțiva ani plaseazã România pe locul 1 la numãrul de morți din accidente rutiere.
În consecințã, UNTRR solicitã ca România sã se alinieze legislației europene și practicii din celelalte State Membre UE care nu impun examinarea medicalã și psihologicã anualã a șoferilor profesioniști, ci impun o examinare anualã riguroasã de medicina muncii.
Necesitatea acestei mãsuri pentru industria transporturilor rutiere din România este indicatã de numãrul mare de respondenți la sondajul UNTRR realizat recent în rândul firmelor de transport rutier și șoferilor profesioniști. Conform rezultatelor, sondajul a fost completat de aproape 400 de respondenți din care circa 300 rãspunsuri de la șoferii profesioniști și 100 rãspunsuri de la firmele de transport.
Rezultatele sondajului realizat de UNTRR aratã cã industria transporturilor rutiere susține cu o largã majoritate propunerea UNTRR de reformare a sistemului actual de examinare a șoferilor profesioniști.
Majoritatea de peste 80% a respondenților industriei transporturilor rutiere (86% firmele de transport rutier și 80% șoferii profesioniști) este de acord cu propunerea UNTRR ca examenele medicale/psihologice de siguranța circulației sã fie realizate atât în clinici/unitãți medicale avizate de Ministerul Sãnãtãții, cât și în clinici/unitãți medicale avizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Referitor la periodicitatea examinãrii medicale și psihologice și legãtura cu examinarea anualã de medicina muncii, prima opțiune indicatã de peste 50% din reprezentanții industriei transporturilor rutiere care au participat la sondaj (50% firmele de transport rutier și 51% șoferii profesioniști) prevede realizarea examinãrii medicale și psihologice anuale a șoferilor profesioniști sã fie extinsã, astfel:
• la 5 ani pentru categoria de vârstã cuprinsã între 18 și 40 de ani;
• la 3 ani pentru categoria de vârstã cuprinsã între 41 și 55 de ani;
• la 2 ani pentru categoria de vârstã cuprinsã între 55 și 60 de ani;
• anual la categoria de vârstã de peste 60 ani
O a doua opțiune, indicatã de peste 45% din reprezentanții industriei transporturilor rutiere care au participat la sondaj (47% firmele de transport rutier și 46% șoferii profesioniști) solicitã ca realizarea examinãrii medicale și psihologice anuale a șoferilor profesioniști sã fie inclusã în cadrul examinãrii anuale obligatorii de medicina muncii, așadar în cadrul unui singur examen medical.
UNTRR solicitã eliminarea examinãrii medicale și psihologice anuale a șoferilor profesioniști și reformarea sistemului actual, pentru a contribui efectiv la creșterea siguranței rutiere și la îmbunãtãțirea condițiilor de muncã în industria transporturilor rutiere din România.
