Potrivit studiului realizat de Euler Hermes, sectorul transporturilor trece printr-o perioadă favorabilă, legată direct de contextul economic, în principal de creșterea consumului privat, care în 2017 a crescut cu mai mult de 10%.
Aproape un sfert din exportul total de servicii al României din 2017, care însumează 20 miliarde de euro, a fost realizat de ramura transportului rutier de mărfuri
Cu toate acestea, infrastructura rămâne o piedică majoră pentru dezvoltarea sectorului și, în sens larg, a economiei naționale (cu doar 800 km de autostradă și alți 60 km previzionați a se inaugura în 2018). Calitatea infrastructurii este unul dintre factorii considerați în indicii care măsoară competitivitatea economiilor, cum ar fi și Indexul Competitivității Globale al WEF, în care în 2017 România pierde șase poziții față de 2016, fiind clasificată pe locul 68 din 137 țări
Din estimările recente, nevoile de investiții în infrastructura de transport a României depășesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 (conform Masterplanului de transport) sunt de 36 miliarde de euro.
Soluțiile de finanțare ar fi utilizarea instrumentelor financiare, așa cum sunt fondurile structurale, cât și cele din Fondul European de Investiții Strategice, precum și utilizarea parteneriatului public-privat pentru o orientare mai bună a proiectelor către nevoile concrete de dezvoltare a economiei.
Piața transporturilor este dominată de transportul rutier și de industriile conexe, și în mod firesc este axată pe spațiul comunitar (mai mult de 90% din transporturile efectuate).
Industria rămâne fragmentată în ciuda avantajelor pe care le-ar aduce consolidarea pentru finanțare și investiție în tehnologie. Există la acest moment mai mult de 35.000 de firme (și PFA-uri) care operează peste 180.000 de vehicule, angajând aproximativ 360.000 de șoferi profesioniști, dar sub 100 de firme au mai mult de 100 de camioane.
În România, industria transportatorilor este estimată la 5 – 6 miliarde de Euro, reprezentand 5% din Produsul Intern Brut.
Creșterea sectorului este condusă de serviciile integrate de depozitare și transport (care servesc retailul-ul modern aflat în continuă expansiune), curierat (datorită comerțului electronic piața de curierat a crescut la peste 400 milioane de euro în 2017) și transport de piese și subansamble auto (în linie cu dezvoltarea accelerată a industriei automotive).
Transportatorii români sunt în continuare competitivi din punct de vedere al prețului în raport cu piețele din Europa de Vest, dar cu toate acestea avantajul se erodează din cauza creșterilor de costuri (aferente polițelor RCA și salariului minim pe economie) și aplicarea reglementărilor Europene (timpul de repaos obligatoriu și regulile privind detașarea angajaților). Suplimentar, creșterea economică aduce cu sine și un deficit de forță de muncă calificată, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare date fiind investițiile reduse în automatizare și sisteme IT în domeniu (încă văzute ca fiind inutile și prea costisitoare).
Jucătorii mari de pe piață, cu câteva excepții care se concentrează în principal pe transport (Aquila >200 milioane euro CA/2017, Carrion Expedition, Transmec Oradea), livrează în general servicii integrate de transport și depozitare (Havi Logistics, Tibett, DB Schenker, DHL, Karl Heinz Dietrich) sau servicii de curierat (Fan Courier >130 milioane de euro CA/2017, Urgent Cargus > 85milioane de euor CA/2017, DHL >54 milioane de euro CA/2017). Privind în ansamblu, piața de curierat a atins 430 milioane euro în 2017.
Valoarea limitelor de credit subscrise de Euler Hermes în sectorul transportului se situează la 2% din totalul limite subscrise în Romania din punct de vedere valoric. Numărul limitelor de credit reprezintă 5% din total, cu un trend crescător, susținut de evoluția pozitivă a sectorului. Conform Studiului Euler Hermes Modalități de plată – Euler Hermes Economic Research , perioada medie de încasare în sectorul transporturilor este estimată la 62 de zile, față de media pe țară de 68 de zile.
Expunerea Euler Hermes România este dominată de către un antreprenor local cu o bază de logistică diversificată, iar restul pieței rămâne destul de fragmentat.
