România a ajuns la aproape 6,2 milioane de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice moderne în 2022

Stocul total de spaţii industriale şi logistice moderne din România a ajuns la aproape 6,2 milioane de metri pătraţi, în creştere cu peste 500.000 de metri pătraţi faţă de anul precedent, fiind încă loc pentru creştere, raportat la alte ţări din Europa Centrală şi de Est (CEE), arată un raport al unei companii de consultanţă imobiliară.

Anul 2022 s-a încheiat cu un grad considerabil de activitate pentru sectorul industrial şi logistic, cu circa 830.000 de metri pătraţi de contracte de închiriere încheiate, în creştere semnificativă faţă de 675.000 de metri pătraţi în anul precedent, conform raportului Colliers.

Potrivit sursei citate, rezultatul probabil “nu reflectă adevărata amploare a pieţei locale”, având în vedere că singurele informaţii luate în calcul sunt cele publice (fie tranzacţii raportate de către birourile de cercetare locale, fie tranzacţii anunţate prin comunicate de presă sau în rapoartele pentru investitori, în cazul companiilor listate la bursă).

Consultanţii companiei de profil estimează că pragul de un milion de euro s-ar fi depăşit în fiecare din ultimii trei ani, dacă ar fi fost incluse şi tranzacţiile directe care deseori ajung să nu fie raportate.

Stocul total de spaţii industriale şi logistice moderne din România a ajuns la aproape 6,2 milioane de metri pătraţi, în creştere cu peste 0,5 milioane de metri pătraţi faţă de anul precedent şi există încă loc semnificativ pentru creştere, raportat la alte ţări din Europa Centrală şi de Est (CEE).

Conform sursei citate, aproximativ jumătate din totalul livrărilor au fost făcute în apropierea Bucureştiului. În plus, proiectele mai flexibile destinate întreprinderilor mici şi mijlocii sau celor care caută suprafeţe mai mici devin, de asemenea, tot mai frecvente.

Analiza arată că Bucureştiul a scăzut şi mai mult în ceea ce priveşte ponderea totală a închirierilor, la aproximativ 48% din total, faţă de circa 63% în anul precedent. Potrivit consultanţilor, acest lucru este în principal rezultatul unor tranzacţii importante în afara capitalei, dar şi al faptului că subpieţele mai noi şi mai puţin consolidate sunt în creştere.

Prin urmare, pe termen mediu, probabil că vor exista mult mai multe tranzacţii pe pieţe precum Oradea sau Constanţa. Astfel de tranzacţii ar trebui să fie alimentate de dezvoltarea rapidă a infrastructurii, numeroasele miliarde de euro alocate României prin intermediul fondurilor UE permiţând o mai mare conectivitate între anumite regiuni, precum şi deblocarea altora noi, cum ar fi Moldova, care a fost oarecum izolată de restul ţării.

Ratele de neocupare rămân la niveluri de o singură cifră şi sunt relativ scăzute în unele subpieţe, cum ar fi Bucureşti sau Cluj-Napoca, deşi alte pieţe par să aibă o problemă de supraofertă, cum ar fi Timişoara. Între timp, chiriile au rămas sub presiune atât din cauza contextului inflaţionist, cât şi a creşterii costurilor de construcţie. Acest lucru a avut ca efect faptul că nivelul chiriilor a ajuns până la 4,5 euro pe metru pătrat în Bucureşti, în medie poate în jur de 4,3 euro pe metru pătrat, cu niveluri nu mult mai mici în comparaţie cu această valoare în alte părţi ale ţării.

Potrivit cercetării, tot un aspect pozitiv este şi faptul că numărul de autostrăzi de mare viteză care urmează să fie inaugurate în acest an ar putea fi un record pentru România: mult peste 100 de kilometri s-ar adăuga, ducând reţeaua totală de autostrăzi la aproximativ 1.100 de kilometri. Partea sudică a autostrăzii A0 (şoseaua de centură externă a Bucureştiului) şi unele porţiuni ale noii autostrăzi care leagă Piteştiul de Craiova sunt cele mai mari completări, punând un accent deosebit pe noile destinaţii potenţiale pentru dezvoltări industriale.

“În timp ce România are un nivel de consum similar (indici de volum) cu cel al Poloniei sau al Cehiei, stocul de depozite pe cap de locuitor este de 2-3 ori mai mic decât în aceste ţări. Acest lucru înseamnă că atât cererea, cât şi expansiunea ar trebui să rămână consistente în viitor, chiar şi fără a lua în considerare faptul că atât Polonia, cât şi Cehia acţionează ca centre de distribuţie regionale într-o măsură mult mai mare decât România”, se mai precizează în comunicat.

Related posts