Majorarea accizei la carburanți este complet nejustificată și este de așteptat ca, de la 1 septembrie, prețul la pompă pentru benzină și motorină să crească cu circa 10%, urmând ca, până la sfârșitul anului, să se majoreze prețurile și pentru alte produse și servicii pentru a căror distribuție se folosesc mijloacele de transport, susțin reprezentanții Blocului Național Sindical – BNS.
Conform unui comunicat remis, marți, AGERPRES, scutirea impozitului pe dividende și reducerea contribuțiilor sociale operate în favoarea mediului economic sunt recuperate prin afectarea nivelul de trai al populației.
“La începutul acestei săptămâni, în stilul obișnuit, adică cu maximum două zile înainte, Ministerul Finanțelor Publice a transmis partenerilor sociali spre avizare un proiect de modificare a Codului Fiscal. Două aspecte atrag atenția în mod special, respectiv: scutirea de impozit a veniturilor din dividende și majorarea accizelor pentru 3 produse — benzină cu plumb, benzină fără plumb și motorină”, se menționează în comunicat.
Potrivit BNS, alegerea celor 3 produse nu este deloc întâmplătoare, veniturile din accize colectate la bugetul de stat pentru aceste produse reprezintă circa 55% din accizele totale colectate într-un an. Scutirea de impozit pentru dividende înseamnă o pierdere de venituri la bugetul de stat de aproximativ 1,28 miliarde lei, iar majorarea accizelor pentru cele 3 categorii de combustibil înseamnă o creștere a veniturilor bugetare cu circa 3,35 miliarde lei /an, măsura urmând să fie aplicată începând cu 1 septembrie 2017.
“Trebuie spus că în acest moment România și-a aliniat nivelul accizelor pentru toate cele 3 produse la nivelul Directivei Europene 203/96/EC. Această majorare prevăzută de proiectul de Cod Fiscal ridică nivelul accizei peste nivelul minim stabilit de directivă. Nivelul accizei în euro practicat de România este în acest moment, înainte de creșterea vizată pentru 01.09.2017, unul dintre cele mai reduse din Europa. Dacă ajustăm nivelul accizelor pentru cele 3 produse cu nivelul de trai din fiecare țară, România este a doua, după Bulgaria, cu cele mai mari niveluri ale accizei, în condițiile în care Bulgaria are accize la toate cele 3 produse vizate, la nivelul minim din Directivă”, explică sindicaliștii.
În opinia lor, în aceste condiții, majorarea accizei este complet nejustificată, după modul în care a fost gândită fiind “evident că scopul a fost acela de a avea efect imediat și cât mai relevant posibil, sub aspectul recuperării veniturilor bugetare pierdute ca urmare a facilităților acordate mediului de afaceri”.
Astfel, BNS atrage atenția că efectul creșterii accizelor va fi rapid resimțit în prețul la pompă pentru carburanți și, ulterior, și în prețul altor produse pentru a căror distribuție se folosesc mijloace de transport.
“Dacă avem în vedere că acciza reprezintă aproximativ 43% din prețul la pompă al benzinei fără plumb și 40% în cazul motorinei, este de așteptat ca de la 1 septembrie prețul la pompă pentru benzină și motorină să crească cu aproximativ 10%, în cazul în care comercianții nu vor mai face și alte ajustări decât cele rezultate din creșterea accizei. Creșterea prețurilor nu se va opri însă aici, 10% va fi creșterea directă și imediată. Până la sfârșitul anului estimăm că populația va resimți un efect suplimentar al acestei măsuri, prin creșterea prețurilor pentru alte produse și servicii pentru a căror distribuție se folosesc mijloacele de transport”, se precizează în comunicat.
De asemenea, reprezentanții BNS subliniază că “în nenumărate rânduri Guvernul și-a justificat deciziile prin invocarea prevederilor Programului de Guvernare, menționând că populația a votat pentru acest program”, însă majorarea accizelor nu este menționată în Programul de Guvernare, nimeni nu a votat pentru creșterea prețurilor la carburanți,”ca urmare, în logica Guvernului aplicată până în prezent, o astfel de măsură nu ar trebui nici măcar să fie adusă în dezbatere publică”.
Conform sursei citate, scutirea de impozit pe dividende cât și renunțarea la cele 4 contribuții sociale (contribuția pentru fondul de șomaj, contribuția la fondul de garantare a creanțelor salariale, contribuția pentru concedii și indemnizații și contribuția pentru fondul de risc în caz de accidente de muncă și boli profesionale), înseamnă pentru bugetul public o pierdere de venituri de peste 5 miliarde lei anual, adică aproape dublu față de cât obține Guvernul într-un an prin majorarea accizelor.
“Este evident că dintr-un astfel de mix de măsuri au de pierdut cei mulți, în special populația activă, pe de o parte afectată de creșterea prețurilor și pe de altă parte prin pierderea unor drepturi (aferente contribuțiilor sociale datorate în special de angajator și la care Guvernul a decis să renunțe)”, susțin sindicaliștii.
În acest context, ei cer Guvernului României să stopeze “imediat” acest tip de măsuri fiscale care consolidează un nou model de distribuire a bunăstării defavorabil populației active din România.
Totodată, cer Executivului constituirea de urgență a unui grup de lucru pentru modificarea Codului Fiscal, cu implicarea partenerilor sociali, astfel încât să se asigure premisele pentru o politică fiscală “echitabilă, predictibilă și sustenabilă, așa cum BNS, prin intermediul domnului președinte Dumitru Costin, a solicitat în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social din 27 iulie 2017”.
