Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și lume. Pentru a depăși aceste provocări, Comisia Europeană a realizat Acordul Verde european. Transporturile reprezintă un sfert din total emisiilor de gaze de seră al UE și acestea continuă să crească. Green Deal urmărește o reducere de 90% a acestor emisii până în 2050. Industria transporturilor încearcă trei soluții principale: electrificare, hibridizare și alimentarea cu CNG.
Conform documentelor UE, Acordul Verde European va transforma UE într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă, asigurând:
⦁ obiectiv de zero emisii de gaze cu efect de seră realizat până în 2050
⦁ creșterea economică decuplată de utilizarea resurselor
⦁ nicio persoană și nici un loc de muncă lăsate în urmă
Acest acord este un plan de acțiune pentru a crea o economie circulată și curată, dar și pentru restabilirea biodiversității continentului prin reducerea poluării.
Planul prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile. Acesta explică modul de asigurare a unei tranziții corecte și incluzive.
UE își propune să fie neutră din punct de vedere climatic în 2050. Cu acest scop a fost propusă li o lege europeană privind clima pentru a transforma acest angajament politic într-o obligație legală.
Atingerea acestui obiectiv va necesita acțiuni din partea transporturilor prin:
⦁ investirea de bani în tehnologii ecologice
⦁ sprijinirea industriei pentru a inova
⦁ desfășurarea unor forme de transport privat și public mai curate, mai ieftine și mai sănătoase
⦁ colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale de mediu
De asemenea, UE va oferi sprijin financiar și asistență tehnică pentru a-i ajuta pe cei care sunt cei mai afectați de trecerea la economia verde. Se va face acest lucru Mecanismul de tranziție justă. Va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 miliarde EUR în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni.
Transporturile în ținta Green Deal
Green Deal urmărește o reducere de 90% a emisiilor cauzate de transporturi până în 2050. Într-un studiu din 2017, se arată că transporturile rutiere sunt responsabile de 71,7% dintre gazele cu efect de seră emise în atmosferă.
Tot un studiu CE afirmă că, pentru a avea succes, electrificarea trebuie să facă un imens salt tehnologic. Până în 2025, vor fi necesare aproximativ 1 milion de stații publice de reîncărcare și alimentare. Se așteaptă 13 milioane de vehicule cu emisii zero și cu emisii reduse pe drumurile europene. Având în vedere că în această statistică sunt incluse și mașinile personale, electrificarea ar putea prelua o mare parte din reducerea de emisii. Pentru camioanele care au nevoie de autonomie mare, cuplu și putere, electrificarea încă nu oferă o soluție viabilă. De aceea se caută soluții privind alt tip de alimentare alternativă.
În Europa, mai mult de 50% din mărfuri sunt transportate pe șosea, ceea ce generează venituri anuale de aproximativ 500 miliarde euro și angajează peste 5 milioane de oameni (conform datelor IRU). În ultimii 20 de ani, industria transportului rutier a investit puternic în tehnologii inovatoare și, prin aceasta, a reușit să-și reducă emisiile cu până la 98%. Aceste cifre demonstrează modul în care sustenabilitatea este principiul director al sectorului și ce înseamnă transportul rutier pentru economia europeană.
Sectorul transportului rutier va crește cu 300% până în 2050 în Eurasia – o cerere care poate fi satisfăcută doar de o gamă mai largă de opțiuni de combustibil alternativ, inclusiv combustibili gazoși și lichizi. Trecerea la o economie circulară cu emisii zero, cu accent pe emisiile de la roți, mai degrabă decât emisiile de evacuare, va fi esențială.
Poate fi CNG soluția?
Preț scăzut al combustibilului. Un kilogram de CNG este cu 30 – 50% mai ieftin decât un litru de motorină. Consumul de combustibil este aproximativ același pentru ambele: între 4 și 6 unități la 100 km, ceea ce înseamnă că factura la combustibil este redusă în mod egal cu 30 până la 50%.
Mai bun autonomie decât în cazul vehiculelor hibride. Odată ce bateria unui hibrid este epuizată motorul cu combustie trebuie să lucreze foarte mult din cauza greutății adăugate, rezultând un consum de combustibil mai puțin decât favorabil.
Emisii foarte mici de NOx și PM. Comparativ cu motorina și chiar cu benzina, gazele naturale creează mult mai puțini oxizi de azot (NOx) și particule (PM) atunci când sunt arse. De asemenea, procesul de ardere este mai silențios. Prin urmare, CNG este un combustibil „urban” mai bun decât motorina.
Emisii mai mici de CO2, atât la țeava de eșapament, cât și la roți. Mașinile care funcționează cu gaze naturale emit cu aproximativ 30% mai puțin CO2 decât cele pe benzină și motorină.
Avem CNG din abundență. Rezervele de gaze naturale ale Pământului sunt uriașe, garantând aprovizionarea pentru deceniile următoare. De asemenea, prețurile gazelor naturale nu depind de cele ale petrolului. Acestea sunt mai puțin supuse fluctuațiilor și au rămas destul de stabile în ultimii ani.
Se lucrează la extinderea infrastructurii. Un obstacol major în calea succesului vehiculelor CNG începe să se destrame pe măsură ce tot mai multe stații de combustibili oferă încărcarea cu CNG, mai ales în țările din Europa Centrală și de Vest. Evident că România va trebui să extindă o astfel de infrastructură.
GNC este sigur. Rezervoarele de gaz sunt supuse unor protocoale de siguranță foarte stricte și sunt fabricate din materiale foarte rezistente, cum ar fi plasticul armat cu fibră de carbon (CRFP). Ele pot rezista la 750 bari de presiune, căldură extremă și impactului. Rezervoarele au și supape de siguranță.
De ce sunt mai bune camioanele cu CNG?
Tot mai multe capitale europene restricţionează accesul vehiculelor alimentate cu motorină din cauza factorului poluator, inclusiv fonic. Din acest motiv, dar şi din raţionamentele economice operaţionale ale unui consum redus cu 7-10% faţă de motorină, multe companii de transport acordă o atenţie tot mai mare vehiculelor alimentate cu gaz natural (LNG/CNG). Mai mult, cele care fac transport intracomunitar beneficiază şi de scutiri consistente la plata taxelor de drum, precum cele oferite de statul german, care pot aduce economii de până la 10.000 de euro/vehicul/an, iar multe state europene stimulează achiziţia vehiculelor pe gaz prin subvenţii consistente, corelate cu prime de casare care pot ajunge şi la 15.000 pentru camioanele diesel vechi. Însă, pentru a se atinge ţintele ambiţioase la nivel european, de reducere a emisiilor din transport cu 60% până în 2050, comparativ cu 1990, dar şi de a ajunge să circule pe şosele, în 2030, circa 300.000 de vehicule alimentate cu LNG şi cel puţin încă pe atâtea cu CNG, statele europene trebuie să investească masiv într-o infrastructură coerentă de alimentare, dar şi în producţie, inclusiv de biocombustibili.
Preţul gazelor naturale e mai puţin volatil decât cel al motorinei
Spreconizează că prețul scăzut al gazului natural din 2020 va scădea producția de gaze naturale, creând o presiune ascendentă a prețului în 2021, limitată de contractarea cererii. „FMI prognozează că în 2024 preţul va crește la 2,65 dolari/MMBtu, în vreme ce Banca Mondială oferă o proiecție mai optimistă, de 3,16 dolari/MMBtu în 2024 şi 4 dolari/MMBtu până în 2030.“
Indiferent de preţul gazelor naturale, pe termen scurt şi mediu camioanele cu CNG sau LNG reprezintă o soluţie de tranziţie către un transport mai curat, cu avantaje rapide. Acestea sunt mai economice, iar câştigurile sunt evidente mai ales în ţări cu stimulente, ca Italia, unde utilizarea e sprijinită de un nivel redus al accizelor pentru carburanţii alternativi (0,09 €/GJ pentru gaz, comparativ cu 17,22 €/GJ pentru motorină, în 2019). De asemenea, în Spania şi Franţa, nivelul accizelor pentru gaz natural este de 1,15 €/GJ şi 1,53 €/GJ, comparativ cu 10,57, respectiv 16,56 €/GJ pentru motorină. În Germania şi Polonia gazul beneficiază de accize de 3,86 şi 4,53 €/GJ, inferioare celor la motorină, de 13,12, respectiv 9,57 €/GJ. Marea Britanie aplică accize de 6,37 €/GJ pentru gaz natural şi de 18,14 €/GJ pentru motorină. În România, din păcate, se pare că acciza pentru gazul natural utilizat drept carburant este între cele mai mari din Europa (650,66 lei/tonă sau 520,53 lei/m3, în 2019), dar e mai mică decât cea de 2.329 lei/tonă sau 1.980 lei/m3, la motorină. „Vehiculele LNG oferă costuri stabile şi mici, spre deosebire de motorină – un combustibil al cărui preţ e legat de preţul volatil al petrolului. Având în vedere că în medie costul cu carburantul tradiţional (diesel plus AdBlue) reprezintă 30-35% din costurile unei companii de transport, chiar şi o reducere cu câţiva euro a costului/km înseamnă o economie importantă“, spun specialiştii.
De remarcat că o putere de 1 kW (1,34 CP) e obţinută din 0,072 kg de gaz natural sau din 0,073 kg propan-butan, dar şi din 0,083 kg de benzină, respectiv din 0,085 kg de motorină.
Guvernul României trebuie să încurajeze achiziția unor astfel de camioane, dar nu vrea
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), transmis Comisiei Europene de către Guvernul României, nu a prevăzut finanţarea achiziţiei de vehicule comerciale şi pentru transport de persoane alimentate cu CNG sau LNG, aşa cum nu a avut în vedere nici susţinerea financiară a dezvoltării infrastructurii reţelelor de staţii de alimentare cu gaz natural. „Pentru decarbonizarea transportului rutier, operatorii de transport trebuie stimulaţi să investească și să utilizeze noile tehnologii, prin reînnoirea mai frecventă a flotei care, la nivel mondial are o vârstă medie de 11 ani. Ar trebui ca până în 2030 această să fie redusă la 9 ani (economii de CO2 de până la 100 de milioane de tone), până în 2040 la 7 ani (economii de CO2 de până la 200 de milioane de tone), iar până în 2050 la 5 ani (economii de CO2 de până la 300 de milioane de tone)“, se arată în documentul „Green Compact 2050“, emis de IRU.
