COTAR, organizație a transportatorilor și service-urilor auto, reacționează după publicarea de către Economica a unui text care analizează posibilitatea introducerii unui preț de referință pentru ora de menoperă în cazul reparațiilor pe RCA. Măsura este susținută de Consiliul Concurenței și a fost repusă pe tapet de președinte instituției, Bogdan Chirițoiu.
COTAR, una dintre cel mai active organizații în cadrul discuțiilor privind modificarea legii RCA, se poziționează radical împotriva posibilității introducerii unei referințe pentru prețul orei de manoperă pe daunele din RCA și consideră că o astfel de măsură ar fi abuzivă.
Organizația își motivează opțiunea într-un drept la replică transmis publicației noastre ca urmare a apariției textului „Schimbări istorice pe piața RCA. E nevoie de referință pentru prețul reparației, așa cum există pentru tarifele RCA, ca să plătim asigurări mai ieftine?„.
Înainte de a publica integral comunicatul transmis de COTAR, care conține și propunerile făcute de organizație în sensul modificării legislației, menționăm că interpretarea datelor citate în mesaj aparține exclusiv celor de la COTAR, intervenția Economica fiind doar asupra intertitlurilor.
COTAR invocă nereguli privind reparațiile în regie proprie
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) a semnalat, în ultimii ani, neregulile de pe piața asigurărilor RCA, legate de nerespectarea principiilor bonus/malus, de adevăratele inginerii financiare create cu ajutorul instituțiilor statului, prin încadrarea eronată a autoturismelor care ar fi trebuit să beneficieze de „bonus” – neavând accidente – la „malus”, pentru a ne forța pe toți să plătim sume mai mari, nejustificate, pentru polițele RCA.
COTAR a mai semnalat și neregulile legate de reparațiile făcute „în regie proprie”, la unități neautorizate, pe care le acceptă și chiar le încurajează instituțiile care ar trebui să reglementeze și să controleze piața de asigurări. De asemenea, prevederile legale din domeniul asigurărilor pentru RCA au fost încălcate frecvent exact de către organismele care ar trebui să se ocupe de supravegherea acestei piețe – atât ASF, cât și Consiliul Concurenței.
Știm ca firmele de asigurări au făcut presiuni asupra ASF ca să reducă comisioanele brokerilor de asigurări, operațiune care le-a reușit cu brio, iar acum cu ajutorul instituției de paie numită Consiliul Concurenței, încearcă să își continue influența ca să reducă și costurile de reparații pentru a-și maximiza profiturile până la capăt.
Când manopera plătită de asiguratori direct la serv auto din România ca despăgubiri reprezintă sub 5% din primele brute subscrise și încasate de asiguratori, în timp ce cheltuielile asiguratorilor necontrolate de ANAF în 30 de ani sunt de peste 50% este destul de clar că sunt încurajați astfel cei care profită de acest mecanism, pentru a-și băga mai mulți bani în buzunare.
COTAR a semnalat, anul trecut, că același lucru reiese și din Raportul ASF privind Evoluția pieței de asigurări în 2022, cu privire la valoarea primelor brute subscrise și valoarea despăgubirilor RCA (clasa A10) plătite de către societățile de asigurare „companiile de asigurări au încasat din RCA 7,59 miliarde lei și au achitat despăgubiri pentru vătămări corporale în cuantum de 0,665 miliarde lei, în scădere cu 0,073 miliarde de lei față de anul 2021. Astfel, ponderea despăgubirilor pentru vătămări corporale achitate de către companiile de asigurări în anul 2022 reprezintă 8,76% din volumul primelor RCA subscrise pe anul 2022.
Observăm că atât firmele de asigurări din România, cât și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR), Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania – UNSAR și Consiliul Concurenței susțin că este nevoie de menținerea unui preț crescut al polițelor RCA pe fondul numărului mare de accidente din România. Fals!
Să explice toți cei care susțin că se justifică această creștere a prețurilor pe fondul numărului mare de accidete cum s-ar explica situația din „lockdown” și din întregul an 2020, când numărul accidentelor a fost foarte redus, mai ales în lunile în care a fost drastic redusă circulația pe drumurile publice, dar prețul poliței RCA a crescut.
Peste jumătate din reparații sunt rezolvate în regie proprie, conform COTAR, care acuză că asigurătorii iau în calcul cheltuieli exagerate
Conform Raportului ASF intitulat “Analiza raportărilor dosarelor de daună avizate la societățile de asigurare-reasigurare în baza contractelor de asigurare obligatorie RCA în trimestrul IV al anului 2020“ ponderea numărului dosarelor de daună RCA în care s-a identificat acceptarea ofertei de despăgubire este de 56,37% – plăți anticipate (regii proprii, daune totale). Aceste despăgubiri NU sunt plătite către unitățile reparatoare.
Minciunile celor care susțin această „necesitate” și așa-zisele cauze sunt infirmate de către organismul european EIOPA. Dacă ne analizăm datele pornind de la Raportul EIOPA din anul 2020, vedem că până în prezent, prețurile la RCA au crescut cu 250%.
Iată ce spunea EIOPA despre firmele de asigurări când încă funcționa City Insurance și Euroins, iar prețurile la RCA încă nu urcaseră la cer: „Comparaţia între state, realizată pe baza datelor publicate de EIOPA (European Insurance Overview, 2021), arată că în România a fost înregistrată cea mai mare valoare mediană a ratei cheltuielilor societăţilor de asigurare, de 56% (în anul 2020), – pagina 97 din Raportul privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare.
Există ţări în UE unde rata cheltuielilor firmelor de asigurări este de numai 14%, aşa cum este cazul Luxemburgului „cu o mediană a ratei cheltuielilor de doar 14%” Din preţul RCA, firmele de asigurări au cheltuieli cu plata despăgubirilor şi aşa-numitele cheltuieli administrative, nejustificate – pe care COTAR le semnalează periodic, iar UNSAR le neagă de fiecare dată, acuzându-ne de „fake news”.
Se poate observa pe de o parte exemplul României, în care companiile de asigurări îşi măresc artificial cheltuielile administrative, ajungând să ocupe prima poziţie în Europa (cu 56% cheltuieli administrative) când vine vorba despre cheltuielile supradimensionate ale firmelor de asigurări. De cealaltă parte, există ţări în care instituţiile chiar funcţionează şi lucrează în interesul cetăţenilor, unde aceleaşi firme de asigurări au cheltuieli administrative de 4 ori mai reduse, aşa cum este cazul Luxemburgului.
Conform raportului European Insurance Overview – 2021 publicat de EIOPA (octombrie 2021), România a înregistrat în anul 2020 cea mai mică valoare mediană a ratei daunei, calculată ca raportul dintre daunele plătite şi primele câştigate, aferentă activităţii de asigurări generale, comparativ cu celelalte state europene. La polul opus, în Islanda (76%), Franţa (70%), Olanda (62%) şi Norvegia (61%), s-au înregistrat cele mai mari valori mediane ale ratei daunei – arată același Raport.
În România, firmele de asigurări au cele mai mici cheltuieli cu despăgubirile, în scădere în ultimii ani. În ultimul raport publicat de către ASF aflăm ca numărul dosarelor de daună în primele nouă luni din 2023 a scăzut, fiind cel mai mic din ultimii cinci ani. S-au avizat sub 211.000 de dosare de daună, față de un record de peste 276.000 înregistrat în 2021.
Vedem că în continuare service-urile auto sunt identificate ca vinovate, atât de către firme de asigurări din Romania, cât și de către ASF, BAAR, UNSAR și Consiliul Concurenței – toate aceste organisme susținând nevoia creșterii prețurilor polițelor RCA pe baza dosarelor de daună pe care le invocă. Din pură întâmplare, aceleași organisme au ajuns în fiecare an la aceeași concluzie și susțin împreună aceleași nevoi de modificări legislative.
COTAR: Cerem interzicerea reparațiilor în regie proprie!
Totuși, mai aflăm din Raportul ASF de anul trecut următoarele: „În anul 2022, companiile de asigurări au subscris prime brute RCA în cuantum de 7,59 miliarde lei și au achitat despăgubiri materiale în cuantum de 2,71 miliarde lei. Ponderea despăgubirilor pentru daunele materiale achitate în anul 2022 de către companiile de asigurări reprezintă aproximativ 35,8 % din volumul primelor subscrise RCA în anul 2022. Despăgubirile pentru daunele materiale includ: despăgubiri pentru daune totale, despăgubiri în regie proprie – fără documente fiscale, reparații în unități reparatoare, închiriere auto, precum și alte bunuri avariate (Ex: parapete, stâlp, gard, etc). Toate aceste despăgubiri pentru daune materiale reprezintă 35,8 % din volumul primelor brute subscrise RCA în anul 2022 de către companiile de asigurări”.
COTAR a cerut, în mai multe rânduri, intervenția statului pentru eliminarea acestor practici de reparații „în regie proprie”, arătând numeroasele pericole la care ne expunem toți, la nivel de țară, din cauza acestei inginerii financiare care privează bugetul statului de sume enorme, dar pot sta inclusiv la baza unor accidente rutiere grave, pentru că aceste reparații se fac cu precădere în unități reparatoare neautorizate.
În plus, contrar celor afirmate de către firmele de asigurări și susținute de președintele Consiliului Concurentei, în acest articol publicat de economica.net, numărul accidentelor de circulație despăgubite de către firmele de asigurări este în scădere în condițiile creșterii continue a parcului auto național și a creșterii constante a prețului RCA chiar și în perioada de așa-zisă plafonare a prețurilor RCA.
COTAR a spus, în nenumărate rânduri, că ne dorim cu toții stabilitate și predictibilitate într-o piață care a fost afectată de falimente răsunătoare, falimente care tot din motive populiste, greșit înțelese, nu au fost împiedicate la timp de fosta conducere a ASF! Este timpul să prioritizăm adoptarea unor soluții inteligente și eficiente, care să protejeze în mod adecvat drepturile și buzunarele șoferilor români și consumatorilor de asigurări.
Ce alte mdificări mai vrea COTAR le legea RCA
În acest sens, noi am propus reformarea cadrului legislativ, plecând de la următoarele direcții principale:
– Introducerea unui sistem echitabil de stabilire a prețurilor polițelor RCA, care să reflecte cât mai bine responsabilitatea și disciplina în trafic a fiecărui șofer; în acest sens, este imperativ să se ia în considerare istoricul rutier al șoferului (nu al proprietarului auto) și susținem propunerea de a aplica o reducere proporțională a claselor de malus la achiziționarea următoarei polițe RCA, în funcție de daunele produse și, după caz, de locul producerii acestora (în țară sau în afara țării);
– Reformarea sistemului bonus-malus în asigurările de răspundere civilă auto; astfel, conducătorii auto vinovați de producerea accidentelor grave, care au dus la decesul unei persoane sau la invaliditatea permanentă a unei persoane, ar trebui penalizați și introduși într-ul mallus maxim, multiplicat pe un număr mare de ani; măsuri similare de penalizare ar putea fi aplicate și celor care produc vătămări ușoare sau medii, în funcție de gravitatea faptelor;
– Implementarea unor reguli care să oblige conducătorul auto care provoacă daune în mod repetat să plătească o parte din polița RCA, indiferent de persoana juridică sau fizică având proprietatea vehiculului; asocierea daunei conducătorului auto care a produs-o este logică, iar obligarea vinovatului să suporte parte din costul de achiziționare a următoarei polițe va descuraja comportamentul nedisciplinat al șoferilor în trafic.
Sistemul actual discriminează șoferii care achită anual polițe RCA fără a produce nici un accident, dar care suportă în mod constant creșteri semnificative ale tarifelor RCA, fiind practic sancționați pe piață și obligați să plătească mai mult fără a avea însă nicio vină în producerea de accidente sau de daune.
Așa cum s-a spus în repetate rânduri, nu este corect ca românii să suporte în preț indisciplina altora! Plafonarea implementată în anul 2023 nu a ajutat în realitate pe nimeni. COTAR a atras atenția Consiliului Concurenței, ASF și Guvernului României că o continuare a măsurii de plafonare ar putea determina două dintre societățile care în prezent au circa 40% din piața de RCA să părăsească România, iar piața de asigurări va intra în colaps. Nu a ținut nimeni cont de ceea ce am propus noi, la fel cum nu s-a ținut cont nici înainte de falimentele firmelor de asigurări pe care noi le-am anunțat, pe baza unor calcule clare.
COTAR cere Guvernului și Parlamentului să intervină, pentru ca instituțiile românești ASF și Consiliul Concurenței au fost capturate de către companiile multinaționale. Așteptam demiterea președintelui Consiliului Concurenței până în 15 aprilie. După aceea vom începe negocierile în stradă a declarat Vasile Ștefănescu președinte COTAR.
