Aproape 70% dintre şoferii implicaţi, anul trecut, în accidente rutiere în România au încheiat constatări amiabile pentru instrumentarea daunei, şi doar o persoană din zece (10%) a afirmat că a fost nevoită să folosească poliţa RCA a persoanei vinovate pentru a-şi acoperi prejudiciile suferite, arată rezultatele celui mai recent sondaj de opinie realizat de IRES pentru Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).
Pe acest fond, cercetarea sociologică reconfirmă faptul că, în România, frecvenţa daunelor RCA, adică raportul dintre numărul daunelor şi cel al poliţelor RCA emise, este una extrem de ridicată. Implicit, accidentele rutiere reprezintă, în continuare, unul dintre riscurile la care românii sunt expuşi cel mai mult.
Potrivit unui comunicat transmis de UNSAR, 68% dintre respondenţii care au fost implicaţi într-un eveniment rutier au utilizat formularul de constatare amiabilă pentru instrumentarea daunei, în timp ce 29% au apelat la Poliţie. Într-o pondere de doar 10%, şoferii români spun că au fost nevoiţi să folosească poliţa RCA a persoanei vinovate pentru a-şi acoperi prejudiciile suferite.
De asemenea, trei din patru conducători auto conştientizează faptul că un număr mai mare de accidente auto, precum şi valoarea despăgubirilor, influenţează costul poliţei RCA.
“Atât frecvenţa producerii accidentelor, cât şi alţi indicatori de specialitate, precum dauna medie plătită pe fiecare dosar – aflată în continuă creştere, contribuie la formarea preţului RCA. Indiferent de modul în care alegem să încheiem poliţa RCA, cu plata în rate sau integral, costul unei asigurări RCA trebuie, conform legii, să fie corelat cu despăgubirile tot mai mari acordate de către companiile de asigurări – deoarece din fondul constituit din primele de asigurare se plătesc despăgubirile”, notează realizatorii studiului de specialitate.
În acelaşi timp, aproape două treimi (64%) dintre cei chestionaţi îşi autoevaluează gradul de informare cu privire la asigurările RCA drept unul ridicat, însă mai puţin de jumătate (42%) cunosc faptul că acest tip de poliţă îi protejează şi pe membrii familiei asiguratului (dacă nu ei sunt vinovaţi de accident) sau conducătorului vehiculului vinovat, în cazul în care aceştia suferă prejudicii în urma unui accident provocat prin intermediul vehiculului acoperit de o asigurare RCA.
“(…) e bine de ştiut şi că în România există şi funcţionează un sistem care protejează anumite categorii de asiguraţi RCA. Simplificat, un asigurat sau un potenţial asigurat care a primit, de la companii diferite, trei oferte RCA a căror primă este cu cel puţin 36% mai mare decât tariful de referinţă ASF ajustat cu coeficientul pentru clasa de bonus-malus aplicabil vehiculului pentru care se solicită asigurarea, poate beneficia de alocarea de către BAAR – Biroul Asigurătorilor Auto din România către un asigurător RCA pe teritoriul României. În acest caz, prima de asigurare va fi egală cu tariful de referinţă ASF plus 36%, ajustată cu coeficientul pentru clasa de bonus-malus aplicabilă vehiculului pentru care se solicită asigurarea”, se menţionează în comunicatul citat.
Specialiştii din domeniu subliniază faptul că, pe lângă despăgubirile pentru vătămări corporale sau deces, care pot depăşi 6 milioane de euro, poliţa RCA acoperă daune materiale produse terţilor în limita a 1,2 milioane de euro. Totodată, sunt acoperite şi alte cheltuieli generate de producerea unui accident, cum ar fi: cheltuieli legate de transportul vehiculului avariat care aparţine păgubitului, cheltuieli de judecată efectuate de persoana prejudiciată etc. “Aceste acoperiri sunt valabile atât pentru daunele generate de accidentele produse pe teritoriul României, cât şi în alte state ale Spaţiului Economic European, cu precizarea că există state din Spaţiul Economic European în care legislaţia impune obligaţia ca asigurarea RCA emisă inclusiv de asigurătorii din România să acopere daune şi peste aceste valori, în unele state chiar nelimitat”, precizează sursa.
Studiul IRES a fost realizat în ianuarie 2022 pe un eşantion de 1.178 de respondenţi, cu vârsta de peste 18 ani, care conduc un autovehicul, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) şi are o eroare maximă tolerată de +/-3,16%.
