Transportatorii din România și Bulgaria, țări care urmează să fie vizitate joi și vineri de președintele Franței, Emmanuel Macron, s-au mobilizat împotriva eforturilor liderul francez vizând revizuirea directivei europene cu privire la muncitorii detașați.
“Este o formă de neo-protecționism”, susține Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Președintele Franței începe miercuri în Austria un mini-turneu în Europa Centrală și de Est în cursul căruia va pleda pentru o înăsprire a directivei europene cu privire la muncitorii detașați. Autoritățile de la Paris, Berlin și Viena sunt nemulțumite de faptul că această directivă permite ocolirea legislației lor în domeniul muncii.
Însă pentru cei aproximativ 200.000 de transportatori români și bulgari care străbat drumurile Europei, inițiativa lui Emmanuel Macron le pune în pericol activitatea companiilor lor.
În timp ce Bruxelles-ul analizează posibilitatea de a-i considera pe șoferi drept muncitori detașați, care beneficiază de un salariu local, dacă au mai mult de trei zile de lucru pe lună într-o altă țară, Franța ar dori ca acest tarif să se aplice începând chiar din prima zi.
“Dacă șoferi bulgari internaționali ar fi considerați drept muncitori detașați, aceasta ar aduce prejudicii companiilor de transport. O astfel de măsură ar elimina avantajul concurențial de care dispun transportatorii din Europa Centrală și de Est grație structurii lor de cheltuieli diferite”, susține Madleine Kavrakova, avocatul Uniunii transportatorilor internaționali din Bulgaria.
“Noi plătim unui șofer 50 de euro pe zi. Dacă ar trebui să plătim 80 de euro pe zi cum este în Franța, am da faliment, iar șoferii noștri ar merge să muncească în altă parte”, susține la rândul său Gueorgui Tsanov, directorul unei companii bulgare de transport rutier.
În pofida progreselor realizate în ultimii ani, România și Bulgaria rămân cele mai sărace țări din Uniunea Europeană.
Radu Dinescu subliniază că “salariul minim din România este proporțional cu nivelul de dezvoltare al țării. Am dori să fie de patru ori mai mare, dar mai avem multe de făcut pentru a acoperi acest decalaj”.
Datând din 1996, directiva europeană cu privire la muncitori detașați permite unei companii din UE să trimită, temporar, într-o altă țară membră salariați care plătesc contribuții sociale în țara de origine. Destinată să faciliteze schimburile între state cu un nivel al vieții comparabil, sistemul s-a transformat însă într-un instrument de dumping social odată cu extinderea UE spre Europa Centrală și de Est, unde salariile sunt mult mai mici, susțin partizanii reformării acestei directive. În replică, oponenții subliniază că firmele occidentale sunt cele care profită cel mai mult de pe urma salariilor scăzute plătite de partenerii români și bulgari, care le permit firmelor occidentale să își maximizeze beneficiile.
În plus, situația nu se regăsește doar în sectorul transporturilor: cu zeci de mii de muncitori detașați în Vestul Europei, sectorul construcțiilor din România se consideră și el direct vizat.
“Atunci când Belgia, Germania sau Franța au nevoie de mână de lucru, antreprenorii lor vin să facă recrutări direct în Europa de Est”, afirmă președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), Laurentiu Plosceanu, care acuză aceste țări că utilizeze un dublu standard în funcție de interesele lor. “Cine dorește această reformă? Cu siguranță nu antreprenorii francezi care realizează profituri importante prin sub-contractarea lucrărilor către companiile est-europene” susține Laurentiu Plosceanu.
Această opinie este împărtășită și de Radu Dinescu: “Nimic nu împiedică companiile franceze să utilizeze în exclusivitate șoferii francezi. Dacă fac apel la români este pentru că aceștia muncesc la fel de bine ca și francezii”.
