România are nevoie de 73 de miliarde de euro pentru modernizarea întregii reţele de transport, în condiţiile în care, pe plan naţional, 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră sunt generate de acest sector, al treilea cel mai mare contributor, arată datele incluse în studiul “Viitorul Transportului”, realizat de Deloitte.
Studiul citează date din Raportul naţional privind gazele cu efect de seră din 2021, respectiv Planul de investiţii 2020-2030 al Ministerului Transporturilor.
Conform analizei, prezentată de Confederaţia Concordia, miercuri în cadrul conferinţei „Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde”, până în anul 2030, Strategia de Mobilitate a Uniunii Europene (UE) are ca ţinte: 30 de milioane de autovehicule cu emisii zero în circulaţie, dublarea traficului feroviar de înaltă viteză, automatizare implementată la scară largă şi ambarcaţiuni cu zero emisii disponibile pe piaţă.
De asemenea, până în 2050, Comisia Europeană (CE) doreşte să implementeze o Reţea de Transport Trans Europeană complet funcţională, multimodală, pentru transport sustenabil şi inteligent, iar statele-membre trebuie să investească 37% dintre fondurile Planului pentru Redresare şi Rezilienţă al UE pentru implementarea obiectivelor climatice.
Estimările în ceea ce priveşte activitatea totală a transportului de pasageri până în anul 2030 evidenţiază o creştere cu 25% a acestui segment, faţă de situaţia din 2019, stimulată de un mediu economic favorabil, respectiv de o rată de motorizare mai mare.
În plus, ponderea modală a autoturismelor ar urma să se majoreze cu 4% în 2030 vs 2019, în detrimentul transportului rutier public, în timp ce activitatea feroviară, împreună cu cea a tramvaielor şi a metrourilor, va creşte cu aproape 50%, raportat la perioada de referinţă.
Potrivit sursei citate, activitatea în aviaţie ar putea creşte cu aproximativ 2,7% pe an, în perioada 2025 – 2030, în cea mai mare parte aliniată cu aşteptările Eurocontrol.
Rata de motorizare (vehicule pe cap de locuitor) va creşte în România de la circa 355 de vehicule la mia de locuitori, în 2019, până la aproximativ 460 de vehicule/mia de locuitori, în 2030 (+30%), ceea ce şi poate duce la reducerea decalajului faţă de media UE 27.
Raportul Deloitte relevă o creştere semnificativă a activităţii de transport marfă cu aproape 65%, între 2015 şi 2030, în corelaţie cu creşterea PIB. În plus, se estimează o majorare mai accentuată a transportului de marfă rutier şi feroviar (cu 48%, respectiv cu 56%), în 2030 comparativ cu 2019. În acelaşi timp, activitatea de transport marfă pe căile navigabile interne va creşte cu aproape 30%.
Cât priveşte parcul auto din România, se prognozează o creştere cu aproximativ 18%, în 2030 faţă de datele raportate în 2019, respectiv de la aproximativ 6,9 milioane de vehicule la aproape 8,2 milioane de unităţi. În acest sens, ponderea autoturismelor noi din total înmatriculări va creşte, în timp, la aproape 60%, restul fiind reprezentat de înmatriculările de vehicule second hand.
„Cea mai mare parte a înmatriculărilor de vehicule electrice este estimată a avea loc după 2025. Infrastructura de încărcare publică va ajunge la aproximativ 40.000 de puncte de încărcare”, notează realizatorii studiului.
Pe acest fond, estimările pentru anul 2030 arată că punctele de încărcare lentă vor reprezenta 99% din numărul total al punctelor de încărcare cu electricitate, în timp ce staţiile de alimentare cu GNL vor însemna 60% din numărul total al staţiilor de alimentare non-petroliere. Totodată, numărul punctelor de încărcare private va fi de aproximativ opt ori mai mare decât numărul punctelor de încărcare publice.
În viziunea experţilor, benzina şi motorina vor fi considerabil mai scumpe, comparativ cu carburanţii cu emisii mai mici de carbon.
