Comisia Europeană (CE) a salutat marţi acordul politic la care au ajuns noaptea trecută Parlamentul European şi Consiliul cu privire la regulamentul care stă la baza reţelei transeuropene de transport (TEN-T), se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Colegiuitorii au convenit să îşi intensifice în mod semnificativ eforturile de construire a unei reţele TEN-T durabile şi reziliente. Aceasta include stimulente puternice pentru a spori utilizarea unor forme de transport mai durabile şi pentru a îmbunătăţi multimodalitatea – practica combinării modurilor de transport pentru o singură călătorie – în cadrul sistemului european de transport.
TEN-T revizuită va stabili obiective obligatorii: liniile de cale ferată pentru călători din reţeaua centrală TEN-T şi din reţeaua centrală extinsă trebuie să permită trenurilor să călătorească la 160 km/h sau mai rapid până în 2040, sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) trebuie implementat pe întreaga reţea TEN-T, ca sistem european unic de semnalizare în Europa, pentru ca transportul feroviar să devină mai sigur şi mai eficient. În consecinţă, sistemele naţionale preexistente “clasa B” trebuie dezafectate progresiv; acest lucru va stimula industria europeană să investească în ERTMS.
De asemenea, până în 2040 se dezvoltă zone de parcare sigure şi securizate pe reţeaua rutieră centrală şi pe reţeaua rutieră centrală extinsă a TEN-T, în medie la fiecare 150 km. Acest lucru este esenţial pentru asigurarea siguranţei şi a unor condiţii de muncă adecvate pentru conducătorii auto profesionişti.
Aeroporturile mari, care se confruntă anual cu peste 12 milioane de pasageri, vor trebui să fie conectate pe calea ferată pe distanţe lungi, ceea ce reprezintă un pas important în direcţia îmbunătăţirii conectivităţii şi accesibilităţii pentru pasageri şi a consolidării competitivităţii transportului feroviar în raport cu zborurile interne.
Numărul terminalelor de transbordare trebuie să evolueze în conformitate cu fluxurile de trafic actuale şi preconizate şi cu nevoile sectorului. De asemenea, trebuie îmbunătăţită capacitatea de manipulare a terminalelor de marfă. Acest lucru, pe lângă faptul că permite circulaţia trenurilor de 740 m în întreaga reţea, va contribui la transferul mai multor mărfuri către moduri de transport mai durabile şi va da un impuls sectorului european al transportului combinat (utilizarea unor combinaţii precum transportul feroviar şi rutier pentru transportul de mărfuri).
Toate cele 430 de oraşe mari situate de-a lungul reţelei TEN-T vor trebui să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a promova mobilitatea cu emisii zero şi cu emisii scăzute.
Spaţiul maritim european vizează integrarea spaţiului maritim cu alte moduri de transport în mod eficient, viabil şi durabil. În acest scop, vor fi modernizate rutele de transport maritim pe distanţe scurte şi vor fi create altele noi, în timp ce porturile maritime vor fi dezvoltate în continuare, precum şi conexiunile lor cu hinterlandul.
În plus, legăturile de transport cu ţările terţe învecinate vor fi îmbunătăţite prin integrarea Ucrainei, a Moldovei, precum şi a celor şase parteneri din Balcanii de Vest în coridoarele europene de transport nou înfiinţate.
Pentru a asigura finalizarea la timp a reţelei – până în 2030 pentru reţeaua centrală, 2040 pentru reţeaua centrală extinsă şi 2050 pentru reţeaua globală – acest acord include, de asemenea, o mai bună guvernanţă, de exemplu acte de punere în aplicare pentru principalele tronsoane transfrontaliere şi alte tronsoane naţionale specifice de-a lungul celor nouă coridoare europene de transport. Acest lucru, împreună cu o mai mare aliniere între planurile naţionale de transport şi de investiţii şi obiectivele TEN-T, va asigura coerenţa atunci când se stabilesc priorităţi pentru infrastructură şi investiţii.
