Accidentele rutiere grave din ultima perioadă reflectă o lipsa îngrijorătoare a siguranței rutiere pe drumurile din România, cauzată de un cumul de factori pe care UNTRR – Uniunea Națională a Transporturilor Rutiere din România îi semnalează de mult timp autorităților române.
1. Starea infrastructurii rutiere, lipsa parcărilor pentru camioane și timpii mari de așteptare la frontiere
În primul rând, infrastructura rutieră a României continuă să fie deficitară, atât din punct de vedere al dezvoltării acesteia, cât și al calității celei existente. Nu avem autostrăzi, nu avem drumuri rapide care să susțină activitățile economice, turismul și operarea în siguranță a transporturilor rutiere cu camioane și autocare. Deși vorbim de borna de 1000 km de autostrada, trebuie să subliniem calitatea slabă și semnalizarea extrem de deficitară de pe rețeaua rutiera, lipsa marcajelor rutiere care solicită conducătorii auto si contribuie determinant la creșterea accentuata a oboselii tuturor șoferilor si implicit a riscurilor de pe șosea cu consecințele deosebit de grave pe care le constatam din păcate zilnic.
În același timp, precizăm că industria transporturilor rutiere se confruntă cu un deficit semnificativ de spații de parcare sigure și securizate pentru camioane, ceea ce afectează condițiile de muncă și odihnă ale șoferilor profesioniști. Spațiile de parcare sigure și securizate sunt esențiale pentru respectarea prevederilor legislației naționale și europene privind siguranța rutieră și timpii de conducere și de odihnă ai șoferilor profesioniști, fiind necesare pentru a asigura șoferilor odihnă de calitate în condiții de securitate și siguranță, în timp ce au acces la un nivel minim de servicii.
Totodată, semnalăm stresul și condițiile dificile de muncă ale șoferilor profesioniști, cauzate de timpii mari de așteptare la frontierele României, atât cele non-UE cât și cele Schengen (cel puțin o zi lucrătoare la o cursă externă, dar s-a ajuns și la un maxim istoric de 5 zile de așteptare).
Pe durata staționării la frontiere, șoferii întâmpină diverse dificultăți:
În plus, depășirea timpilor de conducere strict reglementați în UE, din cauza timpilor de așteptare în coadă la trecerea frontierei poate duce la sancționarea șoferilor profesioniști români de către autoritățile de control.
2. Criza de șoferi profesioniști
Un alt factor important este criza de șoferi profesioniști, care creează o presiune foarte mare pe șoferii existenți, atât pentru operarea transporturilor rutiere de mărfuri, cât și a celor de persoane. UNTRR solicită autorităților să dea șansa României să rămână în competiția europeană.
Astăzi, în timp ce în Polonia sunt angajați 106.000 șoferi extracomunitari și în Lituania – 67.000 șoferi extracomunitari, în România avem numai 350 șoferi extracomunitari!
De 5 ani România se află pe locul 3 în UE la operațiunile internaționale de transport rutier (transporturi rutiere internaționale de tip crosstrade operate de un transportator din România între alte 2 State Membre UE + transporturi rutiere de tip cabotaj operate de un transportator din România între 2 locații de încărcare/descărcare pe teritoriul altui Stat Membru) după Polonia și Lituania, dar într-o continuă scădere și foarte probabil va pierde curând această poziție în lipsa unor măsuri imediate și clare ale autorităților din România. Autoritățile din România, astăzi, frânează dezvoltarea transporturilor rutiere prin lipsa de implicare, indiferență și poziționare anacronica pe subiectele actuale.
3. Lipsa de responsabilizare a expeditorilor care pun presiune pe transportatori
Din păcate, în România nu au fost implementate prevederile legislației europene privind co-responsabilizarea expeditorilor, în cazul în care aceștia au cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință, de faptul că serviciile de transport comandate implică încălcări ale legislației. Lipsa de responsabilizare a expeditorilor conduce la situații dificile pentru transportatorii rutieri, precum încălcări prin supraîncărcarea vehiculelor sau impunerea unui timp foarte scurt de efectuare a cursei care pune în pericol siguranța circulației prin obligarea șoferului de a încălca viteza legală și timpul de conducere și odihnă.
4. Pregătirea profesională
Pregătirea profesionala pornește de la școala de șoferi si aici sunt mari carențe de formare începând cu obținerea permisului de categoria B. Iar un șofer profesionist care si-a luat categoria C nu este obligat sa facă cursuri de formare profesionala trebuie sa dea doar un examen.
Nu în ultimul rând, trebuie precizat că deși operarea transporturilor rutiere este un domeniu extrem de reglementat la nivel național și european, fiind impuse standarde europene ridicate șoferilor de camion atât pentru calificarea profesională inițială cât și periodică– cu toate acestea calitatea formării profesionale din România este foarte slabă. Pregătirea profesională este precară atât pentru obținerea permisului de conducere cât și pentru calificarea profesională – cum de altfel este situația și în celelalte domenii.
În aceste condiții, precizăm că firmele fac training cu șoferii pentru că nu își permit să îi trimită în cursă doar în baza cursurilor obligatorii.
5. Lipsa unei abordări sustenabile
Presiunea clienților pe tarife duce la imposibilitatea pregătirii și operării corespunzătoare, și credem că trebuie ca și în România, clienții de transport sa renunțe la practicile primitive de cel mai redus preț chiar în zona ilegală și ar trebui sa își reconsidere abordarea spre una sustenabilă pentru întreg lanțul logistic. Plata unor tarife sub costuri nu poate avea alte consecințe decât cele pe care le vedem în mod regretabil că se întâmplă din ce în ce mai frecvent.
CONCLUZII:
Toate aceste probleme – infrastructura rutieră, lipsa parcărilor pentru camioane și timpii mari de așteptare la frontiere, criza șoferilor și pregătirea profesională precară generează situațiile grave pe care le constatăm pe șosele, afectând siguranța tuturor participanților la trafic, inclusiv a șoferilor.
Deși aparent șoferii sunt vinovați, aceștia sunt de fapt primele victime ale cumulului de factori alarmanți ai acestui sistem disfuncțional.
Creșterea numărului de accidente, a gravitații acestora prin numărul de victime si pagubele materiale înregistrate reflecta pe deplin din păcate lipsa de acțiune a autorităților române. Masurile dispuse pompieristic sunt ineficiente si nesusținute constant pentru a îndrepta situația grava în care s-a ajuns.
UNTRR solicită autorităților române acțiuni concrete, coordonate, cu caracter permanent și nu ocazional, precum și alocarea de resurse în mod corespunzător tuturor autorităților care au un rol în aplicarea legislației. În acest sens, reamintim principalele măsuri solicitate de industria transporturilor rutiere de mult timp autorităților române:
– Dezvoltarea infrastructurii rutiere și alocarea de fonduri pentru construirea spațiilor de parcare sigure și securizate pentru camioane
– Transpunerea în legislația românească a normelor prevăzute de legislația comunitară privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească expeditorii, agenții de expediție, contractanții și subcontractanții pentru nerespectarea legislației din transport
– Transpunerea Directivei nr. 2561/2022 privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto în ceea ce privește numărul de ore pentru formarea profesională, actualizarea cerințelor minime privind calificarea și formarea continuă și a subiectelor care trebuie atinse în procesul de formare profesională
– Măsuri de atenuare a crizei șoferilor profesioniști prin facilitarea angajării șoferilor extracomunitari la firmele românești de transport rutier.
– Modernizarea infrastructurii la punctele de trecere a frontierelor cu țările UE și non-UEmăsuri urgente de coordonare instituțională atât națională, cât și transfrontalieră pentru reducerea timpilor de așteptare în frontiere și fluidizarea traficului
– Accelerarea procesului de aderare la spațiul Schengen.
În lipsa unei abordări sustenabile, tragediile se vor înmulți și nu se vor reduce. Romania trebuie să treacă de etapa de capitalism sălbatic și să abordeze calea sustenabilității pentru o dezvoltare sănătoasă.
