Constructorii auto au anunţat investiţii cumulate de 515 miliarde de dolari, în următorii 5-10 ani, pentru electrificarea gamelor, iar aproape toate companiile au lansat sau vor lansa maşini electrice, de la Dacia până la Rolls Royce, mai ales în contextul în care multe ţări nu vor mai permite vânzarea de maşini noi pe benzină sau diesel după anul 2030, reiese dintr-o analiză realizată de Deloitte România.
„Industria auto şi-a revenit mai repede decât previziunile iniţiale după blocajul produs de pandemia de COVID-19 în 2020 în întreaga lume. La nivel european, vânzările sunt în creştere faţă de anul trecut, iar cererea rămâne ridicată. Cu toate acestea, producătorii auto se confruntă cu mai multe provocări pentru perioada care urmează – criza componentelor şi a materiilor prime, incertitudinile generate de pandemie, investiţiile necesare pentru electrificare şi digitalizare, în contextul obiectivelor de mediu anunţate de autorităţi, şi implicaţiile fiscale ale acestor transformări (…) În acest context, grupurile de componente legate de vehiculele electrificate (EV) înregistrează creşteri susţinute, la nivel global, în timp ce componentele motoarelor cu combustie internă (ICE) fie stagnează, fie sunt în declin, potrivit analizelor Deloitte derulate la nivel global. Iar valul de noi tehnologii disponibile în prezent sau care se profilează la orizont ar trebui să determine atât producătorii, cât şi furnizorii de componente să se concentreze pe pregătirea adecvată pentru ceea ce urmează, analizând parteneriate şi alianţe strategice pentru a-şi asigura creşterile viitoare (…) Constructorii auto au anunţat deja investiţii cumulate de 515 miliarde de dolari, în următorii cinci-zece ani, pentru electrificarea gamelor. Potrivit unei analize Reuters, aproape toate companiile au lansat sau vor lansa maşini electrice, de la Dacia până la Rolls Royce, dat fiind faptul că multe ţări nu vor mai permite vânzarea de maşini noi pe benzină sau diesel după 2030”, susţine Ciprian Gavriliu, partener Servicii Fiscale în cadrul Deloitte România.
Conform datelor publicate de Asociaţia Producătorilor Europeni de Automobile, citate de compania de consultanţă, în Europa, piaţa auto a crescut, în primele nouă luni din 2021, atât pe segmentul pentru pasageri (+6,6%), cât şi pe cel al vehiculelor comerciale (+19,1%). Pe acest fond, România a urmat acelaşi trend, cu un avans al vânzărilor pe segmentul de pasageri de 4,3%, în perioada menţionată, şi de aproape 30% în privinţa vehiculelor comerciale.
În acelaşi timp, înmatriculările de autovehicule hibride electrice de pasageri au reprezentat peste 20% din totalul pieţei UE, în trimestrul al treilea din 2021, depăşind segmentul pe motorină şi devenind, pentru prima dată, a doua cea mai populară opţiune de motorizare din Uniune. În aceeaşi perioadă, a crescut şi cererea de vehicule electrice cu baterie (BEV), cu 56,7% (faţă de trimestrul trei din 2020), datorită stimulentelor acordate pe diferite pieţe. Drept urmare, toate cele patru pieţe majore din UE au înregistrat creşteri duble sau chiar de trei cifre: Italia (+122%), Germania (+62,7%), Franţa (+34,6%) şi Spania (+21,8%), reiese din datele Asociaţiei Europene.
De asemenea, vehiculele electrice hibride plug-in (PHEV) şi-au extins ponderea din vânzările de maşini din UE, înmatriculările crescând cu 42,6%. „Tot Italia a înregistrat cea mai puternică urcare dintre cele patru pieţe cheie, cu 130,6% în trimestrul al treilea din 2021, urmată de Spania (+87,5%), Franţa (+49,5%) şi Germania (+37,5%). Şi cererea de vehicule electrice hibride (HEV) a crescut semnificativ în ultimele trei luni (+31,5%) şi, cu aproape jumătate de milion de unităţi vândute, acestea se menţin pe primul loc în topul motoarelor alternative în termeni de volum”, notează Deloitte România.
„Aşadar, piaţa este deja orientată pe direcţia trasată de UE prin obiectivele de mediu anunţate – Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit pactului verde european (Green Deal); reducerea emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030, ţintă intermediară stabilită prin iniţiativa Fit For 55. Dar, pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană propune ţinte ambiţioase în domeniul transporturilor, respectiv reducerea emisiilor de CO2 generate de autoturisme, cu 55%, şi de camionete, cu 50%, până în 2030, şi zero emisii pentru autoturismele noi până în 2035. În acest scop, instituţia promovează dezvoltarea pieţei pentru autovehiculele cu emisii reduse sau zero şi urmăreşte să se asigure că cetăţenii dispun de infrastructura necesară pentru încărcarea acestor vehicule, atât pentru călătorii scurte, cât şi lungi”, susţine consultantul.
În acest context, Consiliul UE a dat, deja, undă verde reformei privind taxarea rutieră (eurovinieta), astfel încât vehiculele grele, iniţial camioanele cele mai mari, să poată fi taxate în funcţie de emisiile de CO2, urmând ca sistemul să fie extins treptat la alte tipuri de vehicule grele. „Directiva europeană pe această temă este în proces de elaborare, iar statele membre vor avea la dispoziţie doi ani de la intrarea în vigoare pentru a include dispoziţiile în legislaţia lor naţională. Sistemul este programat să intre în vigoare din 2026 şi reprezintă, în acelaşi timp, un preţ pe poluare şi un stimulent pentru utilizarea combustibililor mai puţin poluaţi şi pentru investiţiile în tehnologiile verzi”, menţionează sursa citată.
