Piaţa locală de transport şi logistică va raporta, în acest an, un avans uşor comparativ cu 2020, evoluţia pozitivă fiind posibilă în contextul în care proiectele guvernamentale anunţate pentru sprijinul mediului de business pentru a combate efectele pandemiei se vor concretiza într-o mai mare măsură, arată o analiză a unei companii active pe acest segment pe plan autohton.
“În 2020, piaţa transporturilor a fost printre primele impactate de criza generată de izbucnirea pandemiei de Covid-19. Acest lucru a fost determinat în special de faptul că prima ţară afectată, China, este principalul partener importator în relaţia cu UE şi a doua piaţă de export, iar întârzierile în livrarea de mărfuri, în special în transport aerian şi terestru, au adus cu sine efecte în cascadă şi pierderi economice majore. Propagarea Coronavirus în Europa a afectat parteneri comerciali principali ai ţării noastre, precum Italia, acest lucru reprezentând o provocare pentru mediul de business local”, a declarat Viorel Leca, director general al Gebruder Weiss România.
Pe de altă parte, reprezentantul companiei a subliniat că anul trecut a fost marcat şi de o accentuare a digitalizării companiilor din domeniul de transport şi logistică, acest lucru fiind determinat de orientarea tot mai mare a clienţilor către comerţul online.
În ceea ce priveşte evoluţia segmentului de transporturi, datele INSSE raportate la anul 2020 arată că transportul rutier de mărfuri a înregistrat o creştere cu circa 4% pentru volumul mărfurilor transportate, comparativ cu 2019. În cazul transportului feroviar, volumul mărfurilor indică o scădere cu 15,5% faţă de anul precedent, în timp ce în transportul maritim a avut o scădere cu 11,1%. Totodată, transportul aerian, unul dintre cele mai afectate de criza pandemică, a înregistrat o diminuare cu 14,6% comparativ cu anul anterior în ceea ce priveşte volumul mărfurilor transportate.
Datele INSSE mai arată că, în transportul rutier internaţional de mărfuri, 92,9% din totalul mărfurilor descărcate au provenit din State Membre ale Uniunii Europene şi 91,8% din totalul mărfurilor încărcate au avut ca destinaţie State Membre ale Uniunii Europene. Astfel, cele mai mari cantităţi de mărfuri au provenit din Germania (21,8%), Ungaria (15,7%) şi Italia (10,2%), iar în ceea ce priveşte încărcările, 20,1% din volumul mărfurilor au avut ca destinaţie Germania, 14,8% Italia şi 11,9% Ungaria.
“Raportat la piaţa locală de transport şi logistică în 2021, suntem rezervaţi şi estimăm doar un avans uşor, sau chiar o stagnare. Chiar dacă guvernul a propus proiecte menite să susţină mediul de business, nu există, la acest moment, un grad suficient de mare de transparenţă al acestora pentru a putea şti în ce măsură va influenţa segmentul transporturilor”, a mai spus Viorel Leca.
În opinia sa, principalele probleme cu care se confruntă industria de profil sunt infrastructura deficitară, impredictibilitatea mediului economic şi politic local, dar şi flexibilitatea costurilor cu personalul în contextul volatilităţii pieţei muncii.
Viorel Leca a mai adăugat că, şi în acest an, digitalizarea este principalul trend ce va impune schimbări în piaţa de profil. Astfel, pe termen scurt şi mediu, segmentul va fi marcat de automatizări, accesarea de soluţii de inteligenţă artificială, real-time visibility şi integrarea tehnologiilor.
Raportat la dimensiunea pieţei de transport şi logistică, reprezentantul Gebruder Weiss România subliniază că este dificil de cuantificat, deoarece aceasta cuprinde atât jucătorii care oferă un portofoliu complet de servicii, cât şi pe aceia care acoperă doar un segment, cum ar fi doar partea de transport sau doar cea de soluţii logistice. Din perspectiva clienţilor acestei pieţe, 70% beneficiază de servicii de transport (rutier, feroviar, aerian, maritim), în timp ce restul de 30% accesează exclusiv spaţiile logistice.
Referitor la spaţiile logistice, cele mai multe se regăsesc în zona Bucureştiului, pe locul al doilea fiind zona Vest – Nord-Vest, în raport direct proporţional cu gradul de dezvoltare al regiunilor respective, dar şi cu infrastructura de transport (accesul la autostrăzi). Topul zonelor cu cel mai mare stoc de spaţii logistice este urmat de Centru şi Sud.
“Pe lângă Bucureşti, în următoarea perioadă vom asista la o dezvoltare accelerată a stocului de spaţii logistice mai ales în zonele central – vestice, cum ar fi Timişoara sau Cluj-Napoca”, a încheiat Viorel Leca.
