Reţeaua de autostrăzi din România trece bariera de 800 de kilometri cu cei 101 noi kilometri adăugaţi în acest an, deşi numai 60 dintre aceştia au fost daţi efectiv în folosinţă, întrucât pe 43 de kilometri din loturile 3 şi 4 Lugoj-Deva trebuie remediate “mici găuri de 500 de metri”.
Astfel, la final de 2018, România se poate “lăuda” cu o reţea de autostrăzi de 807 kilometri.
Anul 2018 marchează schimbări în managementul celor mai importante companii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor – CFR Călători, CFR SA, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Metrorex, TAROM – în unele cazuri chiar de două ori (CNAB).
Sfârşitul anului 2018 “prinde” Ministerul Transporturilor cu un ministru demisionar, după ce preşedintele Klaus Iohannis nu a vrut să semneze decretul de numire al lui Mircea Drăghici, propus de PSD pentru a fi ministru al Transporturilor în locul lui Lucian Şova.
*** În pas de melc pe drumurile ţării
Premierul Viorica Dăncilă declara la începutul lunii decembrie că şeful Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) “pleacă acasă” dacă până pe 31 decembrie nu sunt finalizaţi 100 de kilometri de autostradă.
În acest context, pe 14 decembrie 2018, a fost deschisă în sfârşit circulaţia rutieră pe încă 6,5 kilometri din autostrada A3 de la Şoseaua de Centură până în zona Petricani, după ce reprezentanţii CNAIR au recepţionat lucrările la “ciotul de 3 kilometri”, respectiv sectorul de autostradă Bucureşti – Ploieşti, Nod Centură Bucureşti şi Nod Moara Vlăsiei. Cei 3,3 kilometri s-au adăugat altor circa 3,2 kilometri deja finalizaţi, din apropierea străzii Popasului şi până la Centură.
De asemenea, pe 12 decembrie, CNAIR a dat în folosinţă două din cele patru tronsoane ale autostrăzii Ungheni – Câmpia Turzii, situate între Ungheni şi Iernut (Ungheni – Ogra şi Ogra – Iernut), cu o lungime totală de circa 14 kilometri. În plus, pe 28 septembrie, au fost recepţionate lucrările de la Podul Gilău peste Someşul Mic şi s-a deschis traficul pe încă 9,6 kilometri de autostradă. Întrucât podul, în lungime de 320 metri, face legătura între Gilău şi Nădăşelu, odată cu deschiderea traficului pe acest sector de autostradă, conducătorii auto pot circula pe o lungime de 61 de kilometri, între Câmpia Turzii şi Nădăşelu.
De altfel, pe 30 iulie 2018, a mai fost deschisă circulaţia pe 29 de kilometri (loturile 3 şi 4) din autostrada Sebeş – Turda.
De asemenea, CNAIR a semnat în 2018 contractul de execuţie a tronsonului Autostrăzii Transilvania de la graniţa cu Ungaria, termenul de finalizare fiind luna martie 2020. Astfel, prima porţiune de la graniţa cu Ungaria a Autostrăzii Transilvania, în lungime de 5,35 kilometri, ar urma să fie finalizată în martie 2020. Acest tronson, numit lotul 3 al Autostrăzii Borş – Suplacu de Barcău, se întinde între localităţile Biharia şi Borş, pe o zonă de câmpie, până la graniţa româno-ungară, intersectând la nord de comuna Biharia drumul naţional DN19 (Oradea-Satu Mare).
Tot la capitolul autostrăzi, ministrul demisionar al Transporturilor, Lucian Şova, a anunţat la începutul lunii decembrie că la nivelul MT se analizează trei variante de autostradă care ar urma să lege Ardealul de Moldova, deşi Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a aprobat o lege pentru construcţia autostrăzii A8 Târgu Mureş – Iaşi.
“Înainte de a fi puse în discuţie legi privind realizarea de autostrăzi, încă din vara acestui an am început de o manieră profesionistă să lucrăm la proiectul care priveşte legătura pe autostradă dintre provincia Moldova şi Ardeal. Astăzi avem concluzii şi am ales ca aceste evaluări să fie făcute exclusiv de experţii Jaspers şi BEI PASSA”, a spus el.
Şova a subliniat că acordă o importanţă deosebită legii care a fost promulgată de curând privind conexiunea între Moldova şi Ardeal pe autostradă A8, însă concluziile tehnice arată că se desprind şi alte soluţii.
“Urmează ca la nivelul companiei de drumuri va începe reevaluarea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Târgu Mureş – Târgu Neamţ şi va fi depusă la ANAP şi un proiect de licitaţie pentru studiul de fezabilitate şi proiect tehnic pentru autostrada Bacău-Braşov. Vă recomand şi sper că toată opinia publică să analizeze cu atenţie aceste documente. O repet: ambele proiecte sunt atacate de Ministerul Transporturilor, ambele proiecte au semnificaţia lor, nu se concurează între ele cel puţin politic, sigur că din punct de vedere administrativ şi al eficienţei, în funcţie de studiile de fezabilitate vor fi implementate mai repede”, a arătat Şova.
La rândul ei, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat pentru AGERPRES că autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, numită Autostrada Unirii, poate fi eligibilă pentru cofinanţare din fondurile europene structurale şi de investiţii, fiind responsabilitatea autorităţilor române să pregătească un proiect în acest sens.
Un alt proiect important este Drumul Expres Piteşti-Craiova. Pe 3 decembrie, conducerea CNAIR şi reprezentanţii firmelor care au câştigat licitaţiile au semnat la sediul Consiliului Judeţean Dolj contractele de proiectare şi execuţie a tronsoanelor 1 şi 2 din Drumul Expres Piteşti-Craiova. Cu acest prilej, directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, a declarat că, în urma contestaţiilor în instanţă, tronsoanele 3 şi 4 ale acestui drum expres vor fi relicitate, după ce firma care a contestat licitaţia a câştigat.
Mici paşi încep să se vadă şi în ceea ce priveşte infrastructura din Moldova, inexistentă la capitolul autostrăzi, iar contractul de servicii “Elaborare Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic pentru drum de mare viteză Focşani – Bacău” a fost parafat de CNAIR şi Consitrans pe 14 noiembrie 2018. Astfel, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru drumul de mare viteză Focşani – Bacău vor fi întocmite de societatea Consitrans, valoarea contractului fiind de aproximativ 20,1 milioane de lei, fără TVA.
Tot cu Consitrans, CNAIR a semnat contractele de elaborare a studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru drumurile de mare viteză Ploieşti-Buzău şi Buzău-Focşani. Valoarea contractelor este de 12,278 milioane de lei, fără TVA, pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru drumul de mare viteză Ploieşti – Buzău şi de 13,933 milioane de lei, fără TVA, pentru Buzău – Focşani.
Compania de Drumuri a dat în folosinţă în 2018 două centuri ocolitoare, Carei şi Caracal (după şapte ani de la începerea lucrărilor) şi a semnat contractele de proiectare şi execuţie pentru VO Timişoara, Bârlad, Sf. Gheorghe.
Totodată, la 1 octombrie a început construcţia Variantei Ocolitoare Suceava, iar lucrările ar trebui să fie finalizate în 9 luni. Execuţia Variantei Ocolitoare Suceava a fost întreruptă în anul 2014, ca urmare a rezilierii contractului precedent, din cauza inactivităţii fostului constructor.
Pe de altă parte, CNAIR a recepţionat 103 autobasculante Ford 3542D cu lamă şi răspânditor, în baza unui contract de achiziţie în valoare de aproximativ 9,8 milioane de euro, fără TVA, care include şi un pachet de servicii asociat ce se va derula pe parcursul următorilor doi ani. Cele 103 utilaje vor intra în dotarea direcţiilor regionale de drumuri şi poduri din Bucureşti, Constanţa, Craiova, Braşov, Iaşi, Timişoara şi Cluj, întărind astfel capacitatea acestora de a desfăşura în regie proprie inclusiv acţiuni de deszăpezire pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România.
CNAIR a mai achiziţionat anul acesta 19 freze de asfalt în valoare de 7,942 milioane de lei fără TVA, această achiziţie înscriindu-se în planul de retehnologizare a companiei, demarat în anul 2014. Acesta prevede redotarea companiei cu o nouă gamă de maşini şi utilaje specifice lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a drumurilor. Planul pus în aplicare prin Direcţia de Mecanizare presupune achiziţionarea anuală şi etapizată a mai mult de 1.000 de maşini şi utilaje.
*** Cereri de finanţare europeană pentru proiecte de miliarde de euro
Ministerul Transporturilor a transmis Comisiei Europene proiecte majore în valoare de circa 4,6 miliarde euro, cel mai recent fiind proiectul privind zona orbitală a Capitalei. Astfel, MT, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, a transmis CE, pe 28 noiembrie, proiectul major “Infrastructura integrată pentru zona orbitală a Municipiului Bucureşti”. Acesta este al paisprezecelea proiect major transmis de Organismul Intermediar la Comisia Europeană totalizând aproximativ opt miliarde de euro, din care fonduri de la UE de circa 4,6 miliarde de euro. De asemenea, Ministerul Transporturilor a transmis CE proiectul privind realizarea infrastructurii de centură a Municipiului Bucureşti, care va costa 7,3 miliarde de lei şi va fi funcţională în anul 2024. Din valoarea totală, 5,8 miliarde de lei reprezintă finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.
Ministerul Transporturilor a emis, pe 19 decembrie, autorizaţia de începere a lucrărilor de construire la infrastructură podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, un proiect de asemenea foarte vechi, durata de execuţie prevăzută fiind de 17 luni de la data demarării efective a lucrărilor. Lucrările la acest obiectiv de investiţii presupun mai multe etape. În prima etapă, se vor executa cele două turnuri ale podului, pe malul Dunării (fundaţii şi elevaţii), în zona judeţelor Tulcea şi Brăila, precum şi primele lucrări la zona de ancoraj a podului, situată în judeţul Tulcea. Acestea reprezintă partea cea mai importantă a infrastructurii podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila pentru că de cele două turnuri de susţinere se va lega toată suprastructura podului.
Pentru exproprierile de pe traseul podului suspendat peste Dunăre, considerat cel mai mare proiect de infrastructură rutieră de după Revoluţie, vor fi acordate peste 10 milioane de lei. Cea mai mare parte din sumă va fi achitată pentru exproprierile din judeţul Brăila, respectiv 9,87 milioane lei, restul de 0,478 milioane lei fiind alocate judeţului Tulcea.
