În condiţiile în care autoturismele şi alte vehicule sunt din ce în ce mai des echipate cu sisteme de asistenţă a şoferului, iar vehiculele complet autonome sunt pe cale să intre pe piaţă, Comisia Europeană (CE) a propus joi o strategie care are ca scop să facă din Europa un lider mondial în domeniul sistemelor de mobilitate complet automatizate şi conectate, se arată într-un comunicat al forului comunitar.
Strategia vizează un nou nivel de cooperare între utilizatorii drumurilor, care ar putea aduce beneficii enorme pentru sistemul de mobilitate în ansamblul său. Transportul va fi mai sigur, mai curat, mai ieftin şi mai accesibil pentru persoanele în vârstă şi pentru persoanele cu mobilitate redusă. În plus, CE propune să se stabilească un mediu complet digitalizat pentru schimbul de informaţii în sectorul transportului de marfă. Acest lucru va reduce birocraţia şi va facilita fluxurile de informaţii digitale pentru toate operaţiunile logistice.
De asemenea, CE îşi finalizează agenda pentru un sistem de mobilitate cu emisii scăzute, stabilind pentru prima dată standarde de emisii de CO2 pentru vehiculele grele. În 2025, emisiile medii de CO2 generate de noile camioane vor trebui să fie cu 15% mai mici decât în 2019. Pentru 2030, este propus un obiectiv orientativ de reducere cu cel puţin 30% faţă de 2019. Aceste obiective sunt în concordanţă cu angajamentele asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris şi vor permite societăţilor de transport – în special IMM-urilor – să realizeze economii semnificative datorită consumului mai mic de combustibil (25.000 de euro pe parcursul a cinci ani). Pentru a permite reduceri suplimentare ale emisiilor de CO2, Comisia Europeană facilitează conceperea de camioane mai aerodinamice şi continuă să îmbunătăţească etichetarea pneurilor. În plus, CE propune un plan de acţiune cuprinzător pentru baterii, care va contribui la crearea unui “ecosistem” sustenabil şi competitiv al bateriilor în Europa.
În discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017, preşedintele Juncker a stabilit obiectivul ca UE şi industria sa să devină un lider mondial în domeniul inovării, al digitalizării şi al decarbonizării. Pornind de la iniţiativa “Europa în mişcare” din mai şi noiembrie 2017, Comisia Juncker a prezentat joi o a treia şi ultimă serie de măsuri pentru ca acest lucru să devină realitate în sectorul mobilităţii. Obiectivul este de a permite tuturor cetăţenilor europeni să beneficieze de trafic mai sigur, vehicule mai puţin poluante şi mai multe soluţii tehnologice avansate, sprijinind, în acelaşi timp, competitivitatea industriei din UE.
În acest scop, iniţiativele anunţate joi includ o politică integrată pentru viitorul siguranţei rutiere şi măsuri de siguranţă pentru vehicule şi infrastructură; pentru prima oară, standarde în materie de CO2 pentru vehiculele grele; un plan de acţiune strategic pentru dezvoltarea şi producerea de baterii în Europa şi o strategie anticipativă în materie de mobilitate conectată şi automatizată. Cu această a treia iniţiativă “Europa în mişcare”, CE este în curs de finalizare a agendei ambiţioase de modernizare a mobilităţii.
“Mobilitatea traversează o nouă graniţă tehnologică. Cu acest ultim set de propuneri în cadrul uniunii energetice, ajutăm industria noastră să rămână în prim plan. Prin furnizarea de soluţii tehnologice esenţiale la scară largă, inclusiv baterii durabile, precum şi prin implementarea infrastructurii esenţiale, de asemenea, vom ajunge mai aproape de îndeplinirea unui triplu obiectiv: zero emisii, zero congestionare a traficului şi zero accidente”, a declarat vicepreşedintele responsabil cu uniunea energetică, Maros Sefcovic.
La rândul său, comisarul pentru politici climatice şi energie, Miguel Arias Canete, a afirmat că toate sectoarele trebuie să contribuie la îndeplinirea angajamentelor în materie de schimbări climatice din cadrul Acordului de la Paris.
“De aceea, pentru prima oară, propunem standardele UE pentru creşterea randamentului energetic şi pentru reducerea emisiilor generate de vehiculele grele noi. Aceste standarde reprezintă o oportunitate pentru industria europeană să îşi consolideze poziţia actuală de lider privind tehnologiile inovatoare”, a adăugat acesta.
Potrivit comisarului pentru transporturi, Violeta Bulc, măsurile adoptate joi constituie un ultim şi important impuls, astfel încât europenii să poată beneficia de transport sigur, curat şi inteligent.
“Invit statele membre şi Parlamentul European să se ridice la nivelul ambiţiilor noastre”, a afirmat ea.
Comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elzbieta Bienkowska, a precizat că 90% dintre accidentele rutiere sunt cauzate de erori umane.
“Noile caracteristici de siguranţă obligatorii pe care le propunem astăzi vor reduce numărul de accidente şi vor deschide calea spre un viitor de conducere automată şi conectată, fără şofer”, a mai spus Bienkowska.
Cu iniţiativele anunţate joi, CE doreşte să asigure o tranziţie lină către un sistem de mobilitate care este sigur, curat, conectat şi automatizat. Prin aceste măsuri, Comisia creează, de asemenea, un mediu care permite societăţilor din UE să producă cele mai bune, mai ecologice şi mai competitive produse.
Deşi numărul accidentelor rutiere mortale a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de anul 2001, anul trecut 25.300 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile Uniunii Europene şi alte 135.000 de persoane au fost rănite grav. Prin urmare, Comisia ia măsuri cu o puternică valoare adăugată pentru UE, pentru a contribui la asigurarea siguranţei rutiere, precum şi la o Europă care protejează.
CE propune ca noile modele de vehicule să fie echipate cu dispozitive avansate de siguranţă, cum ar fi frânarea de urgenţă avansată sau sistemul de asistenţă la menţinerea benzii de rulare pentru automobile şi sistemul de detectare a pietonilor şi a cicliştilor, destinat camioanelor. În plus, Comisia ajută statele membre să identifice sistematic sectoarele rutiere periculoase şi să canalizeze mai bine investiţiile. Aceste două măsuri ar putea salva până la 10.500 de vieţi şi ar putea evita aproape 60.000 de vătămări grave în perioada 2020-2030, contribuind astfel la obiectivul pe termen lung al UE de a se apropia cât mai mult posibil de obiectivul zero decese şi vătămări grave până în 2050 (“Viziunea Zero”).
